Dumnezeu-Ilie Cioara

Un cuvant mult folosit, deseori banalizat,
Caruia prin seci imagini omul insusiri i-a dat ;
Dumnezeu - o entitate ce exprima teama, groaza,
El - ca zeu al razbunarii - intre oameni opereaza.

In razboaie sangeroase, invocat in ajutor,
De fiecare in parte, socotit indrumator
La nevoi si suferinta e chemat cu mare-ardoare,
Apoi, dupa implinire, lasat grabnic in uitare.

Omul, neintelegandu-L, l-a inchis intr-un model
Si, coborandu-l din ceruri, i-a dat chip la fel cu el.
In icoane-i zugravit spre a fi la indemana.
Cand nevoile o cer, salvator sa intervina.

Diferitele concepte si interpretari distincte,
Au facut din Dumnezeu un prilej de mari conflicte ;
Religiile cu zeci de secte, in dispute permanente,
Isi aroga intaietatea prin diverse argumente.

Iata cum "Marele Unu" a tot fost multiplicat
Prin credinte diferite, oamenii s-au separat ;
Tot din lipsa de-nteles, altii L-au negat total,
Punand pret pe ce se vede, pe fondul material.

Dar cuvantul nu e fapt, nicidecum Realitate,
Doar un simbol ca oricare fara de insemnatate.
De exista sau de nu, omul e dator sa stie
Si-adevarul pretios sa-i devina temelie.

Ca-n orice investigare, se porneste din "nimic",
Far'-prejudecati, opinii doar golit suportul psihic ;
Daca mintea noastra tace, dar nu un tacut fortat,
Ci interceptand miscarea "eului" infatuat.

Ce se-ntampla atunci in noi ? Cuprindem Realitatea !
Observam ca ne-am extins - una cu Eternitatea !
Personalitatea piere, suntem supraconstienti,
Strans uniti cu Sacrul Vietii de "egou" - independenti !

Psihologic de murim, fara vre-o anticipare,
Sacrul existent in noi de la sine va apare ;
El fiind in tot si in toate si, la fel, in noi prezent,
Si s-afirma totdeauna prin Iubire consecvent.

De divin poti spune multe doar cand l-ai descoperit,
Altfel, e-o impietate de orgolios smintit,
Care judeca, socoate dupa stiinta lui desarta,
Sacrul coborat in haos, ca predestinat de soarta.

Cand, real, L-am cunoscut, ii servim ca instrument,
El prin noi s-afirma singur in acel sublim moment ;
Exprimarea-i se bazeaza doar pe fapte adevarate,
Cu Iubire, Bunatate, totdeauna-ingemanate.

Taca, deci, faloasa minte ! Fie, dar, total smerita !
Fiinta-ntreaga sa-l deschidem, vie Mila-i nesfarsita !
Energia Cosmic - pura - prin tacut ne-mbratiseaza,
Si-n a ei prezenta vie, fiinta-n timp evolueaza.