marți, 24 ianuarie 2012

Intruparea dorintelor ...

                     
                             


Cea mai remarcabila caracteristica a viitorului omului este flexibilitatea acestuia. Viitorul, desi pregatit în avans în cele mai mici detalii, are mai multe urmari.
Avem în fata noastra în fiecare clipa a vietii, posibilitatea de a alege pe care dintre diferitele variante de viitor, îl vom avea.
…..
Obisnuinta de a vedea numai ceea ce ne permit simturile noastre, ne lasa orbi la ceea ce, altfel, am putea vedea. Pentru a cultiva abilitatea de a vedea nevazutul, ar trebui sa ne dezlegam – deliberat si frecvent – mintile de evidenta simturilor si sa ne concentram atentia asupra unei stari invizibile, simtind-o mental si percepând-o pâna ce dobândeste întreaga claritate a realitatii.

Gândul zelos, concentrat, focalizat într-o anumita directie, închide în afara alte senzatii si le face sa dispara. Trebuie numai sa ne concentram asupra starii dorite pentru a o vedea.

Obiceiul retragerii atentiei dinspre zona senzoriala si concentrarea ei asupra nevazutului, ne dezvolta perspectiva spirituala si ne face capabili sa trecem dincolo de lumea simturilor, pentru a vedea ceea ce altfel, e invizibil.

Aceasta viziune este complet independenta de facultatile naturale. Deschide-o si însufleteste-o!

O simpla practica ne va convinge ca putem, controlându-ne imaginatia, sa ne remodelam viitorul în armonie cu dorinta noastra. Dorinta este motorul actiunii. Nu am putea misca un singur deget daca nu am avea o dorinta de a-l misca.

Indiferent ce facem, urmam dorinta care ne domina mintea la un moment dat.

Când rupem un obicei, dorinta noastra de a-l rupe e mai mare decât dorinta de a continua obiceiul. Dorintele care ne împing la actiune sunt acelea care ne tin atentia. O dorinta este numai o constientizare a ceva ce ne lipseste si de care avem nevoie pentru a ne face viata mai placuta.

Dorintele au întotdeauna un câstig personal în vedere, cu cât mai mare câstigul anticipat, cu atât mai intensa dorinta. Nu exista dorinta absolut neegoista. Când nu e nimic de câstigat, nu exista dorinta si prin urmare, nici actiune.
……….

Nu stiu definitie mai clara a mijloacelor prin care ne realizam dorintele decât de A EXPERIMENTA ÎN IMAGINATIE CEEA CE AM EXPERIMENTA ÎN CARNE SI OASE DACA NE-AM ATINGE SCOPUL.

Mintii nedisciplinate îi pare dificil sa-si asume o stare care e negata de simturi.

Dar iata o tehnica ce face simpla „chemarea la fiinta a celor ce înca nu sunt” adica, de a întâlni un eveniment înainte ca acesta sa se petreaca.

Oamenii au obiceiul de a bagateliza importanta lucrurilor simple. Dar aceasta formula simpla de schimbare a viitorului a fost descoperita dupa ani de cautare si experimentare.

Primul pas în schimbarea viitorului este DORINTA, adica, defineste-ti obiectivul – sa stii precis ce vrei.

Al doilea, construieste un eveniment pe care crezi ca-l vei petrece IMEDIAT DUPA împlinirea dorintei tale – un eveniment care sugereaza împlinirea dorintei tale – ceva în care va predomina actiunea Sinelui.

Al treilea, imobilizeaza-ti corpul fizic si indu-ti o stare asemanatoare somnului, imaginându-ti ca îti este somn. Întinde-te pe pat sau relaxeaza-te pe un scaun. Apoi, cu pleoapele închise si atentia ta focalizata asupra actiunii pe care vrei sa o experimentezi în imaginatie, simte-te mental în însasi acea actiune, imaginând în tot acest timp ca tu îndeplinesti actiunea aici si acum.

Trebuie ca întotdeauna sa participi în actiunea imaginara; nu numai sa stai înapoi si sa privesti, ci sa simti ca tu îndeplinesti într-adevar actiunea, astfel încât, senzatia imaginara este reala pentru tine.

Este important sa-ti amintesti mereu ca actiunea propusa trebuie sa fie una care URMEAZA împlinirii dorintei tale. De asemenea, trebuie sa te simti în actiune pâna ce dobândesti în întregime dinamismul si distinctia realitatii.

De exemplu, sa presupunem ca doresti o promovare la serviciul tau. A fi felicitat ar fi un eveniment pe care l-ai petrece imediat dupa împlinirea dorintei tale. Dupa ce ti-ai ales aceasta actiune ca fiind cea pe care o vei experimenta în imaginatie, imobilizeaza-ti corpul fizic si indu-ti o stare asemanatoare somnului, dar una în care înca esti capabil sa-ti controlezi directia gândurilor, o stare în care esti atent fara efort.

Apoi vizualizeaza-ti un prieten stându-ti înainte. Pune-ti mâna imaginara într-a lui. Simte-o ca fiind solida si reala, si poarta cu el o conversatie imaginara în armonie cu actiunea.

Nu te vizualizezi pe tine la o oarecare distanta în spatiu si la o oarecare distanta în timp fiind felicitat pentru norocul ce a dat peste tine. În schimb, faci altundeva AICI si viitorul ACUM. Evenimentul viitor este o realitate ACUM într-o lume dimensional mai mare si, surprinzator, ACUM-ul din lumea dimensional mai mare este echivalentul lui AICI în spatiul obisnuit tri-dimensional al vietii de zi cu zi.

Diferenta dintre A TE SIMTI pe tine în actiune, aici si acum, si a te vizualiza pe tine în actiune, ca si când ai fi pe un ecran de cinematograf, este diferenta dintre succes si esec.

Diferenta va fi sesizata daca te vei vizualiza acum urcând o scara. Asadar, cu pleoapele închise, imagineaza-ti ca scara aceea este chiar în fata ta si SIMTE-TE urcând-o în fapt. Dorinta, imobilitatea fizica apropiata somnului si actiunea imaginara în care Sinele predomina AICI SI ACUM nu sunt numai factori importanti în alterarea viitorului, ci sunt si conditiile esentiale în proiectarea constienta a Sinelui spiritual.

Când corpul fizic este imobilizat si devenim stapâniti de ideea de a face ceva – daca ne imaginam ca o facem AICI SI ACUM si mentinem actiunea imaginara în desfasurare pâna ce adormim – e destul de probabil sa ne trezim în afara corpului fizic si sa ne descoperim având un focar mai mare dimensional, facând real ceea ce doream si imaginam ca faceam în carne si oase.

Dar fie ca ne trezim, fie ca nu, interpretam într-adevar actiunea în lumea cvadri-dimensionala, si o vom reinterpreta în viitor si aici, în lumea tri-dimensionala.

Experienta m-a învatat sa limitez actiunea imaginara, sa condensez ideea ce va fi obiectul meditatiei mele într-un singur act si sa-l rejoc iar si iar, pâna ce dobândeste sentimentul realitatii. Altfel, atentia va hoinari pe drumuri laturalnice si gramezi de imagini asociate se vor înfatisa atentiei, iar în câteva secunde acestea ma vor purta la sute de kilometri de obiectivul meu în termeni spatiali si la ani departare în cei temporali.

Daca ne hotarâm sa urcam scarile dintre doua anumite etaje, fiindca acest eveniment va urma cel mai probabil realizarii dorintei noastre, atunci trebuie sa ne limitam actiunea la urcatul acelor anumite scari. Daca ne va hoinari atentia, o aducem înapoi la sarcina ei de a urca acele trepte si continuam sa le urcam pâna ce actiunea imaginara are întreaga soliditate si distinctie a realitatii.

Ideea trebuie sa fie mentinuta în câmpul prezentarii fara niciun sensibil efort din partea noastra. Trebuie, cu minimum de efort, sa ne îmbibam mintea cu sentimentul dorintei împlinite.

Somnolenta faciliteaza schimbarea, deoarece favorizeaza atentia fara efort, dar nu trebuie împinsa în starea de somn, cea în care nu mai suntem capabili sa ne controlam miscarile atentiei, ci doar într-un grad moderat de somnolenta în caresuntem înca în stare sa ne dirijam gândurile.

Un mod foarte eficient de a întrupa o dorinta este acela de a asuma sentimentul dorintei împlinite si apoi, într-o stare relaxata sa repeat iar si iar, ca pe un cântec de leagan, orice fraza scurta care implica împlinirea dorintei, precum „Multumesc, multumesc, multumesc”, pâna ce numai senzatia de recunostinta domina mintea.

Rosteste aceste cuvinte ca si când te adresezi unei puteri superioare pentru ca a facut lucrul acela pentru tine.

Daca, totusi, cautam o proiectie constienta într-o lume dimensional mai mare, atunci trebuie sa mentinem actiunea în desfasurare pâna în momentul în care adormim. Experimentam în imaginatie, cu toata distinctia realitatii, ceea ce vom experimenta în carne si oase când ne vom atinge scopul si vom întâlni acel prilej, în viitor, asa cum l-am întâlnit în imaginatia noastra”.

   “Invataturile lui Neville” - Goddard Neville, lectii  din 1948







cu multumiri sursei !namaste ...

Un comentariu: