vineri, 18 mai 2012

Fii sceptic,dar invata sa asculti ...




                                                                               Aşadar,fii sceptic.

                                                                          Nu mă crede pe cuvânt.

   Nu crede pe nimeni pe cuvânt, dar mai presus detoate, nu te crede pe tine însuţi pe cuvânt. înţelegi ce vreau să spun atunci când afirm: nu te crede pe tine însuţi pe cuvânt? Vreau să spun: nu crede automat în vocea cunoaşterii din mintea ta! Ea nu reprezintăaltceva decât o sumă de cunoştinţe şi de opinii adunate de la alţii. Atunci când refuzi să crezi în acestecunoştinţe, tu poţi evolua extrem de rapid, căci nimic din ceea ce ai învăţa t până în prezent nu reprezintăadevărul curat. Tot ceea ce ştii tu, întreaga ta lume subiectivă, reprezintă o sumă de simboluri. Esenţa tareală nu are nimic de-a face cu simbolurile care îţi vorbesc în mintea ta. Ştiind acest lucru, fii întotdeaunasceptic faţă de ele şi nu le crede niciodată.

   De pildă, dacă vocea din mintea ta îţi spune: „Sunt gras. Sunt urât. Sunt bătrân. Sunt un ratat. Nu sunt suficient de bun. Nu sunt suficient de puternic. Nu voi reuşi niciodată", nu o crede, pentru că nuspune decât minciuni. Mesajul pe care ţi-l transmite este distorsionat. Nimeni nu te obligă să crezi acesteminciuni. Foloseşte-te de puterea îndoielii pentru a evalua fiecare mesaj pe care ţi-l transmiţi singur.„Este oare adevărat că sunt urât? „Este oare adevăratei nu sunt suficient de bun?" Cum este acestmesaj: real sau virtual? Este virtual, desigur. Niciunul din aceste mesaje nu provine de la viaţă, adică dela adevărul imuabil. Ele provin din cunoaşterea ta distorsionată. Adevărul este că nu există oameni urâţi,la fel cum nu există oameni care nu sunt suficient de buni sau suficient de puternici. Nu există o Carteuniversală Legii care să confirme aceste judecăţi. Ele nu sunt altceva decât legăminte pe care le facoamenii cu ei înşişi.

   Investirea credinţei personale în vocea cunoaşterii din mintea ta este una dintre cele mai proasteinvestiţii pe care le poţi face vreodată, căci tu ţi-ai spus numai minciuni de-a lungul întregii tale vieţi, iar motivul pentru care viaţa ta se dovedeşte adeseori un coşmar este tocmai acela că ai crezut în acesteminciuni. Tu te foloseşti de simbolurile învăţate pentru a-ţi face singur rău. In acest context, visul tău personal se poate transforma într-un iad (minciunile conduc întotdeauna la crearea unui iad personal).Dacă suferi, acest lucru nu se datorează faptului că altcineva te face să suferi, ci faptului că îl asculţi petiranul din mintea ta. Dacă vei reuşi să supui acest tiran, iar judecătorul şi victima din mintea ta vor dispărea, nu vei mai suferi niciodată.

  Tiranul din interiorul tău este nemilos. El nu ştie altceva decât să te abuzeze, folosindu-se desimbolurile pe care i le-ai pus la dispoziţie. Tiranul se hrăneşte cu otrava generată de emoţiile talenegative, iar maniera în care îţi trezeşte aceste emoţii constă în emiterea de judecăţi critice şi de opinii. Niciun alt om nu te va judeca vreodată atât de sever cum te judeci tu singur. Oricât de mult ai vrea săscapi de această judecată, de condamnare şi de pedeapsă, îţi este imposibil, căci tu nu poţi scăpa degândurile tale. Dacă nu-ţi place de cineva, te poţi îndepărta de el, dar dacă nu-ţi place de tine însuţi,oriunde te-ai duce, tu vei fi acolo. Te poţi ascunde de oricine altcineva, dar nu şi de propria ta judecată.Practic, nu ai nicio scăpare.

  Aşa se explică de ce atât de mulţi oameni se refugiază în excesul de mâncare, de droguri, dealcool, devenind dependenţi de diferite substanţe sau comportamente. Ei nu încearcă altceva decât săscape de propria lor poveste, de propria lor creaţie, care distorsionează toate simbolurile din mintea lor.Există chiar oameni care suferă atât de intens din cauza durerii emoţionale provocate de această povesteîncât se decid să se sinucidă. Iată până unde pot merge minciunile. Vocea cunoaşterii din mintea noastră poate deveni atât de distorsionată şi poate crea o ură de sine atât de intensă încât ne poate determina chiar să ne luăm viaţa. Şi totul se datorează faptului că dăm crezare opiniilor pe care le-am învăţat de-a lungulanilor.Imaginează-ţi că toate opiniile tale, la care se adaugă cele ale oamenilor din jurul tău, sunt precum un uragan uriaş care face ravagii în interiorul tău.

   Imaginează-ţi ce înseamnă să crezi în toateaceste opinii! Dacă îţi vei manifesta scepticismul, refuzând să dai automat crezare acestor opinii, ele nu tevor putea tulbura, nu te vor putea clătina din centrul tău. Atunci când deţii controlul asupra proprieisimbolistici, tu eşti întotdeauna centrat, relaxat şi calm, ştiind că cel care face alegerile din viaţa ta estesinele tău real, nu simbolurile din mintea ta. Tu nu te foloseşti de simboluri decât atunci când doreşti săcomunici ceva.
  Tu eşti artistul vieţii tale. De aceea, poţi aranja aceste simboluri exact aşa cum doreşti, pentru căele ascultă de tine. De pildă, te poţi folosi de ele pentru a cer e lucrurile de care ai nevoie, pentru aexprima ceea ce îţi doreşti sau ceea ce nu îţi doreşti. Iţi poţi exprima cu ajutorul lor gândurile, emoţiile,visele, dând naştere celor mai frumoase poeme sau proze. Simplul fapt că te foloseşti de limbaj pentru acomunica cu ceilalţi oameni nu trebuie să însemne însă că îi şi dai crezare. La urma urmelor, de ce ar trebui să crezi ceea ce ştii deja? Este o prostie să vorbeşti cu tine însuţi atunci când eşti singur. Ce ţi-ai putea spune, care să nu ştii deja?

  Dacă vei înţelege în profunzime în ce constă al cincilea legământ, tu vei înţelege inclusivmotivul pentru care nu trebuie să dai crezare lucrurilor pe care le vezi, respectiv pe care le cunoştidincolo de cuvinte. Adevărul nu poate fi exprimat niciodată prin cuvinte. El este cunoscut pur şi simplu.Poate fi simţit dincolo de cuvinte, motiv pentru care mai este numit cunoaştere tăcută. Cunoaştereatăcută este acea cunoaştere care apare înainte de a-ţi investi credinţa în simboluri. Dacă te vei deschidefaţă de acest adevăr şi dacă vei învăţa să asculţi, simbolurile îşi vor pierde valoarea pentru tine, şisingurul lucru care va mai rămâne va fi adevărul. Atunci, nu va mai rămâne nimic de cunoscut sau de justificat.

  Eu ştiu că ceea ce îţi spun acum nu este foarte uşor de înţeles, deşi este atât de simplu încât estede-a dreptul evident. Mai devreme sau mai târziu, tu vei înţelege că toate cuvintele sunt simboluri care nusunt adevărate decât pentru că le dai crezare. Dacă ai renunţa la ele, ce ar mai rămâne? Adevărul. De pildă, dacă vezi un scaun, chiar dacă nu ştii care este numele lui, te poţi aşeza pe el, iar adevărul va fi prezent. Materia face parte integrantă din adevăr. La fel şi viaţa, lumina sau iubirea. Visul uman nu face parte din adevăr, ceea ce nu înseamnă că este ceva rău. Conceptul de „rău" este tot un simbol, deci nueste adevărat.

  Dacă vei înţelege că tu eşti cel care îşi creează întreaga simbolistică, cu scopul de a comunicacu ceilalţi oameni, vei descoperi că aceste simboluri nu sunt în sine bune sau rele, corecte sau greşite. Eledevin corecte sau greşite numai în funcţie de convingerile tale. Convingerile tale au această putere, dar adevărul imuabil transcende convingerile. Dacă vei transcende simbolurile, vei descoperi o lume a perfecţiunii în care tot ceea ce există este desăvârşit. Chiar şi investirea credinţei tale în cuvinte estedesăvârşită. Chiar şi mânia, dramele şi minciunile tale sunt perfecte în această lume. Chiar şi iadul în carete complaci uneori devine perfect, pentru că în această lume nu există altceva decât perfecţiunea.Imaginează-ţi cum ar fi fost dacă ţi-ai fi trăit întreaga viaţă fără a învăţa toate minciunile care alcătuiesccunoaşterea ta actuală şi fără a suferi din cauza investirii credinţei tale în ele, în superstiţii şi în opinii. Ţi-ai fi trăit atunci viaţa la fel ca celelalte animale, păstrându-ţi inocenţa.

  Prin procesul de dresare, tu ţi-ai pierdut inocenţa, după care ai început să o cauţi din nou. îndecursul acestui proces, ai dobândit luciditatea. Atunci când conştiinţa ta se trezeşte din nou, tu deviicomplet responsabil pentru evoluţia ta, respectiv pentru alegerile pe care le faci în viaţă.în decursul procesului de educaţie în vederea integrării în visul planetar, tu nu ai de ales.Singura ta opţiune este să înveţi o sumedenie de minciuni. A sosit timpul să inversezi acest proces şi săînveţi cum să te integrezi în adevăr prin urmarea inimii tale. Procesul de dezvăţare, pe care eu îl numesc dezdresare, este pe cât de lent, pe atât de puternic. Aşa cum spuneam mai devreme, ori de câte ori îţiredobândeşti credinţa investită într-un simbol, puterea ta personală se amplifică, iar acest proces continuă până când întreaga simbolistică îşi pierde puterea de seducţie asupra ta.

  Atunci când îţi asumi din nou puterea investită în simboluri, visul colectiv îşi pierde influenţaasupra ta. Când întreaga putere se întoarce la tine, tu devii practic invincibil. Nimeni şi nimic nu te va mai putea înfrânge de acum înainte. Sau poate ar trebui să spun că tu însuţi nu te mai poţi învinge singur, căci practic despre asta vorbim.Atunci când îţi recuperezi întreaga putere investită în simboluri, tu nu mai crezi automat în oricegând care îţi trece prin minte. Nu mai crezi nici măcar în propria ta poveste, dar o asculţi şi o respecţi, aşacă o poţi savura, la fel ca atunci când citeşti un roman sau când te duci la un film.

  Atunci când îţi daiseama în ce constă diferenţa dintre realitatea efectivă şi cea virtuală, capeţi încredere în prima şi o priveşti cu neîncredere pe a doua, dar le poţi savura pe amândouă. Te poţi bucura în egală măsură de ceeace este şi de creaţia din mintea ta.Chiar dacă ştii că povestea ta nu este adevărată, tu îţi poţi crea o poveste sublimă, lăsând viaţasă se călăuzească după ea şi să o manifeste. Altfel spus, îţi poţi crea propriul tău rai personal, trăindu-1chiar aici, pe Pământ. Dacă ajungi să înţelegi poveştile celorlalţi oameni şi dacă aceştia ajung să îţiînţeleagă povestea ta, împreună cu ei poţi crea cel mai frumos vis planetar. Dar pentru ca toate acestea sădevină cu putinţă, trebuie mai întâi să treci prin procesul de dezvăţare, iar cel de-al cincilea legământreprezintă instrumentul perfect în acest scop.

  Oriunde te-ai duce în această lume, tu vei auzi nenumărate opinii şi poveşti de la tot felul deoameni. Tot felul de povestitori, care de care mai talentat, vor dori să te înveţe cum să îţi trăieşti viaţa:„Iată ce ar trebui să faci: cutare şi cutare lucru, dar să nu faci cutare lucru." Nu îi crede. Fii sceptic, darascultă-i pe toţi, iar apoi stabileşte singur ce ai de făcut. Fii responsabil pentru fiecare alegere din viaţata. La urma urmelor, această viaţă îţi aparţine în exclusivitate, aşa că nimeni nu are dreptul să se amesteceîn ea.Secole la rând, au existat întotdeauna oameni care au pretins că ştiu care este voinţa luiDumnezeu. Aceştia au călătorit în întreaga lume şi au predicat bunătatea şi corectitudinea, dar i-aucondamnat pe toţi oamenii.

  Secole la rând, au existat profeţi care au prezis tot felul de catastrofe. Nu cufoarte mult timp în urmă, tot felul de oameni au prezis că la trecerea în anul 2000 toate computerele dinlume vor cădea, iar societatea pe care o cunoaştem se va prăbuşi. Au existat chiar unii care au afirmat că ne vom întoarce la era cavernelor. Trecerea s-a produs, oamenii au sărbătorit Revelionul şi nu s-aîntâmplat nimic.Profeţii care au prezis şi care au aşteptat sfârşitul lumii au existat de mii de ani. Cândva, unmare maestru a spus: „Vor apărea numeroşi profeţi falşi care vor pretinde că rostesc cuvântul luiDumnezeu. Nu îi credeţi." Pe scurt, al cincilea legământ nu este deloc nou. Fii sceptic, dar învaţă să asculţi.

sursa : http://www.scribd.com/doc/87945886/Don-Miguel-Ruiz-Al-Cincilea-Legamant

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu