Momentul prezent ... unicul timp care exista !

        


M-am gândit adeseori cât de multe lucruri avem noi de învăţat de la copiii mici. Aceştia nu s-au adaptat încă la conceptul de timp liniar, în care trecutul este urmat de prezent, apoi de viitor. Ei nu percep decât momentul prezent, aici şi acum. Mai mult, copiii mici nu percep lumea ca fiind fragmentată, ci consideră că sunt uniţi cu tot restul lumii, ca parte integrantă dintr-un ansamblu.

Pe măsură ce avansează în vârstă, copiii încep să accepte valorile adulţilor din jurul lor, care pun accentul pe proiectarea trecutului asupra prezentului, iar apoi a viitorului pe care îl anticipează.

Cei mai mulţi dintre adulţi nu pun nici o clipă la îndoială validitatea concepţiei lor despre trecut, prezent şi viitor. Ei cred că trecutul va continua să se repete în prezent, iar apoi în viitor, şi că nimeni nu poate schimba vreodată acest lucru. În consecinţă, ei ajung la concluzia că trăiesc într-o lume în care teama este justificată şi în care, mai devreme sau mai târziu, este inevitabil să se confrunte cu suferinţa, frustrările, conflictele, depresia şi boala.

Atunci când ne cramponăm şi investim energie în experienţele noastre dureroase din trecut, devenind ataşaţi de ele, noi suntem tentaţi să anticipăm un viitor similar. Viitorul şi trecutul nostru devin astfel identice. Noi devenim vulnerabili, considerând că trecutul plin de teamă este real, şi uităm astfel că unica noastră realitate este Iubirea, care nu poate exista decât în momentul prezent. Datorită acestei vulnerabilităţi, ne aşteptăm ca trecutul nostru să se repete identic. Pe scurt, nu vedem în faţa ochilor decât ceea ce ne aşteptăm să vedem, invitând şi căutând astfel nenorocirea şi durerea. În acest fel, reciclăm în permanenţă vinovăţia şi temerile noastre din trecut.

O modalitate prin care ne putem elibera de tot acest „gunoi arheologic” constă în recunoaşterea faptului că ataşamentul faţă de el nu ne aduce în nici un caz ceea ce ne dorim de la viaţă. Dacă înţelegem că reciclarea acestor deşeuri psihice nu ne foloseşte la nimic, putem înlătura vechile blocaje, putem ierta şi ne putem elibera în totalitate Iubirea din momentul prezent. Aceasta este singura cale prin care putem fi fericiţi. Principiul potrivit căruia: „Momentul prezent este singurul timp care există” poate deveni practic o eternitate. În aceste condiţii, viitorul devine o simplă extensie a unui prezent senin, care nu încetează niciodată.

Ori de câte ori ni se pare că am fost răniţi de altcineva în trecut, ne construim în jurul nostru un zid de autoapărare în speranţa că ne vom proteja astfel de alte răni similare în viitor. Prin acest mecanism, trecutul plin de teamă generează un viitor comparabil, creându-se astfel o punte de legătură între cele două timpuri. Atunci când simţim o stare de teamă sau de vinovăţie, noi nu putem iubi. În schimb, dacă ne eliberăm de trecutul plin de teamă şi îi iertăm pe toţi cei care au greşit vreodată faţă de noi, ajungem să experimentăm Iubirea absolută şi o stare de comuniune cu toate fiinţele.

Adeseori, considerăm „natural” să ne folosim de experienţele noastre din trecut ca de nişte puncte de referinţă din perspectiva cărora ne evaluăm momentul prezent. În acest fel, noi ajungem să percepem prezentul prin filtrul unor ochelari foarte întunecaţi.

Chiar dacă nu conduce întotdeauna la dispreţ, familiaritatea are într-adevăr tendinţa de a ne amorţi percepţiile referitoare la cei pe care îi cunoaştem foarte bine. Dacă dorim să ne percepem consoarta, şeful sau colegii de muncă exact aşa cum sunt, trebuie să îi privim în momentul prezent, pornind de la premisa că relaţiile noastre din trecut nu exercită nici o influenţă asupra acestui moment.

Pentru ca fiecare clipă pe care o trăim să devină o nouă renaştere, trebuie să privim prezentul fără a-l condamna. Altfel spus, trebuie să ne eliberăm în totalitate de toate erorile trecutului. Numai în acest fel ne putem simţi liberi şi numai în acest fel putem experimenta miracolul Iubirii, prin împărtăşirea acestei eliberări reciproce. Dacă ajungem să trăim această stare, în care Iubirea este în totalitate prezentă, aici şi acum, noi putem experimenta într-o singură clipă miracolul vindecării depline.

Energia pe care o investim continuu în dorinţa noastră de a controla şi de a anticipa viitorul ne menţine de fapt ataşaţi de experienţele dureroase şi de vinovăţia pe care am trăit-o în trecut. Vinovăţia şi teama, aceşti aliaţi atât de puternici inventaţi de mintea noastră, sunt singurele condiţii care ne fac să credem în această continuitate a timpului.

De pildă, dacă ni se pare că cineva ne-a respins, ne-a criticat sau a fost nedrept cu noi în trecut, vom considera de fiecare dată că persoana respectivă ne atacă. Prin acest mecanism, noi ne vom amplifica teama şi vom încerca în permanenţă să ripostăm. Eliberarea de trecut înseamnă să nu mai acuzăm niciodată pe nimeni, inclusiv pe noi înşine. Ea înseamnă să nu ne mai cramponăm de supărările din trecut şi să acceptăm în totalitate pe toată lumea, fără nici o excepţie. Înseamnă să ne propunem să vedem în ceilalţi numai lumina, nu şi umbra pe care o lasă lampa lor.

Cei mai mulţi dintre oameni trec prin viaţă având convingerea că fericirea sau nefericirea lor depind în mare măsură de evenimentele din mediul înconjurător şi de reacţiile celorlalţi oameni. Adeseori, ei cred că fericirea lor depinde de norocul sau de ghinionul pe care le au în viaţă şi pentru care nu poartă nici cea mai mică responsabilitate. De aceea, ei uită să îşi instruiască mintea să îşi schimbe percepţiile faţă de lumea exterioară. Ei nu realizează că starea de pace este o stare interioară şi că ea stă la baza unei percepţii senine asupra lumii înconjurătoare. Tentaţia de a reacţiona cu mânie, cu exaltare sau într-o stare de depresie se datorează interpretărilor pe care le dăm noi stimulilor din mediul exterior. Aceste interpretări au la bază o percepţie incompletă.

Ori de câte ori ne cramponăm de evenimentele din trecutul nostru sau anticipăm diferite întâmplări viitoare, noi trăim într-o lume a imaginaţiei. Adevărata realitate a vieţii noastre nu poate fi experimentată decât în momentul prezent. Atunci când retrăim în prezent diferite episoade din trecut, fie ele plăcute sau dureroase, noi ne blocăm singuri posibilitatea de a trăi experienţe noi. De aceea, ne aflăm într-o perpetuă stare de conflict, fiind incapabili să experimentăm direct şansele fericirii care ne ies în faţă.

Ori de câte ori ne îmbolnăvim, noi simţim tentaţia de a ne plânge de milă, de a ne lamenta, de a ne focaliza exclusiv asupra corpului nostru şi de a fi deranjaţi de senzaţiile de disconfort şi de durere pe care le simţim. Atunci când ne aflăm în această stare, mânia, iritabilitatea şi depresia pe care le simţim nu fac decât să amplifice şi mai mult sentimentul generalizat de neajutorare şi de neputinţă pe care îl simţim. Ori de câte ori ne focalizăm atenţia asupra ajutorării unei alte persoane, uităm de propria noastră durere şi înţelegem astfel mai bine care este semnificaţia profundă a expresiei: „A dărui înseamnă a primi”.

Foarte mulţi oameni uită că liberul arbitru şi capacitatea de a face alegeri reprezintă atribute inerente ale minţii lor. Toţi oamenii au trăit măcar o dată experienţa de a se simţi blocaţi într-o situaţie fără scăpare.

Iată o sugestie care te poate ajuta dacă te afli într-o astfel de situaţie. Foloseşte-ţi activ imaginaţia pentru a găsi o cale de ieşire din respectiva situaţie. Imaginează-ţi un zid şi gândeşte-te că el reprezintă problema cu care te confrunţi. Vizualizează apoi o uşă în mijlocul acestui zid. Treci prin ea şi închide-o cu hotărâre în urma ta. În acest fel, problema ta nu mai există, întrucât ai lăsat-o pentru totdeauna în spate. Bucură-te de noua ta libertate imaginându-ţi că te afli într-un loc în care nu există griji şi în care nu poţi fi altfel decât fericit. Când te simţi pregătit să părăseşti acest loc de retragere în care te simţi protejat, întoarce-te în această lume, dar adu cu tine şi sentimentul că te-ai eliberat de toate problemele din trecut. Dacă vei cultiva această stare de spirit, vei găsi cu uşurinţă soluţii noi la problemele tale de dinainte.

Ori de câte ori percepem problemele noastre ca oportunităţi de a învăţa ceva nou, experimentăm o stare de bucurie şi de bunăstare după învăţarea acestor lecţii. De altfel, Dumnezeu nu ne pune niciodată la încercare decât atunci când suntem pregătiţi să învăţăm noile lecţii.

Îţi propun ca de acum înainte să nu mai alegi decât scopul unic al păcii interioare, renunţând la toate celelalte obiective care conduc la conflict.

Îţi propun să continui să practici iertarea, să te consideri inocent şi lipsit de păcat, deopotrivă pe tine însuţi pe cei din jur.

Îţi propun să priveşti cu iubire momentul prezent, căci singura cunoaştere autentică îi aparţine.

Îţi propun să îţi continui procesul transformării personale, la baza căruia stă exclusiv procesul dăruirii, nu şi cel al primirii.

Îţi propun să recunoşti că suntem cu toţii uniţi la nivelul Sinelui nostru real şi să răspândeşti în această lume lumina care străluceşte în interiorul tău.

Îţi propun să îţi trezeşti conştiinţa şi să realizezi că esenţa fiinţei tale este Iubirea şi că tu eşti lumina acestei lumi, la fel ca şi ceilalţi oameni.
                                            
                                                    < Gerald G. Jampolsky >

Cele patru anotimpuri interioare ale fiintei umane in traditia chinezeasca ...

                           


”Viata urca. Urcam odata cu ea. Viata coboara. Coboram odata cu ea. Viata se ridica de unde a picat. Ne ridicam iar. Viata misca. Ne miscam odata cu ea.

Viata este energie. Viata este unicitate. Viata nu te judeca. Nu o judeca la randul tau.
Viata este o continua miscare si un ciclu continuu de energie, spun inteleptii chinezi. Ea cere implicare. Iti impune sa nu stai la marginea ei, ci sa te prinzi in jocul ei.
Viata cere sa fie vazuta asa cum este ea, cu urcusurile si coborasurile ei. Viata este toate acestea laolalta. Si iti cere pur si simplu sa te lasi purtat de fluxul ei.
Chinezii percep viata intr-un mod special.
In interiorul fiecaruia dintre noi se desfasoara chiar acum un anotimp. Fiecare isi traieste propriul anotimp interior. Unii dintre noi se afla in primavara. Altii in vara. Altii in toamna. Altii in iarna.
Miscarile de energie au loc in viata fiecaruia dintre noi chiar acum, chiar in acest moment, in timp ce privim pe fereasta, in timp ce ne facem planuri de viata.
Viata este un ciclu perpetuu, iar daca te uiti atent in interiorul tau poti observa cand s-a incheiat un anotimp si cand a inceput un altul. In unele anotimpuri suntem mai radianti si mai luminosi, in altele nu ne simtim atat de confortabil si am dori sa se termine cat mai repede.
Se poate intampla sa experimentam anotimpuri diferite de ale celor din jurul nostru. Nu este nimic gresit in acest lucru. Trebuie insa sa nu ramanem aici pentru prea mult timp, sa ramanem prinsi intr-un singur anotimp sau sa ne inchidem fata de o persoana doar pentru ca se afla intr-un anotimp diferit de al nostru.
Trebuie sa traim fiecare etapa a vietii firesc, din toata inima, pentru ca sa permitem venirea altuia.
Daca ne agatam de un anotimp trecut riscam sa ramanem in umbra lui si riscam sa-l ignoram pe cel prezent.
“Trebuie sa primim aceste daruri fara sa judecam. Pentru ca intotdeauna ne miscam, ca oricine altcineva din acest univers, intr-un dans intre nastere si moarte”.
De ce sa nu ne bucuram atunci de anotimpul de astazi stiind ca maine poate ne vom misca in altul, iar apoi in altul si ulterior in altul si tot asa?
Nu intelegem natura si miscarea ei si nici nu ne trece prin cap ca aceleasi schimbari si transformari care au loc in ea au loc si in interiorul nostru. Ne impotrivim anotimpurilor naturii si opunem rezistenta uneori si in fata celor umane.
“Avem tendinta de a rezista naturii si chiar de a lupta impotriva ciclurilor naturii. Vara ne este prea cald si ne dorim sa fie toamna. Iarna ne este prea frig si ne dorim sa fie primavara. Aceasta neliniste reprezinta un nivel mai profund de disconfort. Pentru ca fiecare sezon, fiecare ciclu, aduce la lumina aspecte ale naturii noastre umane. Iar atunci cand opunem rezistenta curgerii, devenim bolnavi, iar lumea noastra devine bolnavicioasa”

                                                           IARNA INTERIOARA

Iarna este asociata in medicina chinezeasca a trupului si a spiritului cu elementul apa, dar si cu rinichii. Anotimpul iernii reprezinta in viata noastra etapa apei, o etapa in care germinam spiritual si ideatic, o etapa in care chiar daca ne-am dori sa actionam, suntem mai mult setati asupra ideilor.
In iarna interioara, miscarea energiei este descendenta. Iarna, mai mult decat in orice anotimp interior, ideile prin contur, planurile se traseaza, ne pregatim prin liniste si intelepctiune pentru a actiona in anotimpul urmator, in primavara, cu zgomot si aplomb.
In iarna interioara, te asculti, te intelegi, iti reincarci puterea.
Cand vine iarna interioara, este important sa inveti sa iti asculti anotimpul interior, sa incerci sa te conectezi la el, sa iti permiti sa te afli in iarna pentru o perioada de timp fara sa te arunci grabit inspre altul.
Oricat de mult ai fi atras de energie, este important sa iti permiti aceasta relaxare a mintii si a trupului pe care o permite doar iarna, rezumandu-ti doar potentialul si perspectivele viitoare de actionare.
Daca incerci sa rezisti acestei etape si esti gata sa actionezi intr-o perioada in care nu esti pregatit sa actionezi, vei actiona cu frica si de multe ori fara succes.
Probabil insa ca te intrebi cand este momentul potrivit sa treci de la iarna la primavara sau cand este momentul sa treci in etapa urmatoare. Nu este greu deloc. Vor fi semne peste tot in jurul tau. Lumea exterioara va sustine ideile tale. La un moment dat, tocmai aceasta non-miscare va genera miscarea.

                                                    PRIMAVARA INTERIOARA

Primavara este pusa in legatura cu elementul lemn, iar lemnul la randul sau guverneaza ficatul si vezica. Atunci cand primavara interioara are loc, este bine sa fii pregatit. Acum ideile tale incep sa iasa la suprafata si sa prinda un contur concret. Esti pregatit sa-ti faci ordine in viata, sa-ti organizezi prioritatile, sa inveti, sa creezi.
Ai avut timp sa cugeti asupra ideilor si acum este timpul sa actionezi, sa-i permiti energiei sa se manifeste.
Cand vine primavara interiora, capeti din nou speranta realizarii planurilor tale, esti vesel, ocupat, efervescent, ai speranta.
Cand vine primavara interioara, te angajezi optimist in parteneriate, faci schimbari profesionale, investesti in tine si in planurile tale, revii la viata pe plan emotional si personal.
Cand vine primavara, simti ca este momentul potrivit pentru a recupera timpul pe care l-ai petrecut iarna in nonmiscare. Esti pregatit pentru energia maxima pe care o aduce vara.

                                                          VARA INTERIOARA

Daca ai plantat rasaduri primavara, vei primi si roadele vara. Vara reprezinta punctul culminant al anotimpurilor si este asociata cu elementul foc, focul guvernand inima, sistemul endocrin si intestinele mici.
Cand vara iti bate la suflet, esti pregatit sa atingi maximum de succes si implinire.
Vara ne face sa actionam, sa acumulam, sa protejam ceea ce am acumulat, sa pastram lucrurile in care am investit.
In vara interioara, atingi limita superioara de efervescenta si productivitate emotionala, culegand roadele recompenselor tale.

                                                      TOAMNA INTERIOARA

Toamna este asociata elementului metal, iar acest metal este pus in legatura cu plamanii si colonul.
Toamna interioara este prilejul excelent pentru a-ti asuma responsabilitatile a ceea ce ai simtit, spus, actionat sau gandit in sezoanele anterioare.
Este momentul in care poti spune ca ai invatat lectiile anotimpurilor anterioare, ca ai invatat din greselile, esecurile si succesele anterioare.
In toamna devenim mai preocupati de modalitatea in care tinem unii la altii si daca aceasta modalitate ne permite sa fim noi insine.
Toamna este momentul in care te apropii mai mult de tine si cauti in interiorul tau adevarul, cunoasterea si idealurile, iar nu in exterior.
In toamna vietii, renunti la ceea ce ai in mod palpabil si incepi sa te gandesti si la ceea ce ai putea sa faci pentru ca lumea sa devina un loc mai bun.
Atunci cand ne aflam in toamna, acceptam viata asa cum este ea si o contemplam, devenind mai conectati la tot ceea ce inseamna pamant, teluric, actiune, practic.”
   
      sursa : material primit prin e-mail. Multumiri autorului !

Iarta ... fii liber !

         




                                                            Profetul (fragment )

       Când Iubirea vă face semn, urmaţi-i îndemnul,

       Chiar dacă drumurile-i sunt grele şi prăpăstioase,
       Şi când aripile-i vă cuprind, supuneţi-vă ei,
       Chiar dacă sabia ascunsă-n penaju-i v-ar putea răni,

       Iar dacă vocea-i vă vorbeşte, daţi-i crezare,
      Chiar dacă vocea-i ar putea să vă sfarme visurile, asemenea vântului din miazănoapte care vă pustieşte grădinile.
       Fiindcă, precum iubirea vă încunună, ea trebuie să vă şi crucifice. Precum vă face să creşteţi, ea trebuie să vă şi reteze uscăciunile.
       Precum ea se ridică până la înălţimea voastră, alintându-vă ramurile cele mai fragile care freamătă în lumina Soarelui,
      Tot la fel va răzbate până în adâncul rădăcinilor voastre, zdruncinând încleştarea lor cu pământul.

      Asemeni snopilor de grâu, ea vă seceră.
      Vă treieră pentru a vă descoji.
      Vă vântură spre a vă curăţa de pleavă.
      Vă macină până la înălbirea făinii.
      Vă frământă până ajungeţi foarte supuşi,
      Ca apoi să vă hărăzească focului său şi să puteţi deveni pâinea sfântă la ospăţul divin.

      Toate acestea vi le va da Iubirea, pentru ca, astfel, să vă puteţi cunoaşte tainele inimii şi astfel să deveniţi o parte din inima Vieţii.
      Dar dacă, stăpâniţi de teamă, veţi căuta doar tihna şi plăcerea dragostei,
      Atunci e mai bine să vă acoperiţi goliciunea şi să ieşiţi din treierişul Iubirii,
      Spre a vă întoarce în lumea fără de anotimpuri, unde veţi râde, dar nu cu întreaga voastră bucurie şi unde veţi plânge, dar nu în toate lacrimile voastre.

      Iubirea nu se dăruie decât pe sine şi nu ia decât de la sine.
      Iubirea nu stăpâneşte şi nu vrea să fie stăpânită,
      Fiindcă Iubirii îi este de ajuns Iubirea.

     Când iubiţi, nu trebuie să spuneţi: „Creatorul e în inima mea”, ci mai degrabă: „Eu sunt în inima Creatorului”,
     Şi să nu credeţi că puteţi croi singuri drumul Iubirii, fiindcă Iubirea, dacă o meritaţi, vă va arăta drumul ea însăşi.

      Iubirea nu are nici o altă dorinţă decât aceea de a se împlini.
      Dar dacă iubeşti şi trebuie să ai dorinţe, fie ca ele acestea să fie:
      Să te topeşti şi să devii izvor ce sursurul în noapte şi cântă,
      Să cunoşti durerea prea marii duioşii,
      Să fii rănit de înţelegerea Iubirii,
      Să sângerezi de bunăvoie şi, bucurându-te,
      Să te trezeşti în zori cu inima întraripată şi să înalţi mulţumire pentru încă o zi de Iubire,
      Să te odihneşti la ceasul amiezii şi să cugeţi la extazul Iubirii,
      Să te întorci împăcat acasă la ora amurgului,
      Şi, apoi, să dormi înălţând în inimă o rugă pentru cel iubit, iar pe buze un cântec de laudă.”

      Iubirea nu se daruie decat pe sine si nu ia decat de la sine.
      Iubirea nu stapaneste si nu vrea sa fie stapanita,
      Fiindca Iubirii ii este de ajuns Iubirea.

                                                             <  Kahlil Gibran >

Experientza luminii,,,intru iluminare

         


Ce trebuie, oare, sa faci pentru a deveni iluminat ? Care sunt, in aceasta stare launtrica, semnele succesului ?Cum si in ce sens se schimba viata noastra, pe masura ce ne iluminam?


PENTRU A DEVENI ILUMINAT NU ESTE NECESAR SA FACI CEVA ANUME , DEOARECE ILUMINAREA ESTE O STARE LAUNTRICA CE SURVINE SPONTAN, ATUNCI CAND SUNTEM TOTAL CONSTIENTI.

Toate experientele exista deja , in stare potentiala, in tine.Tu te poti oricand deschide, fata de ele, fulgerator.Expansiunea totala se afla oricand la indemana noastra, dincolo de timp, fiind posibila atat in tine, cat si in afara ta.Nimic nu te poate impiedica, cu adevarat, oprindu-te din calea ta. Cu cat urci mai sus, pe nivele din ce in ce mai elevate de vibratie, cu atat iti este mai usor sa continui.

Experienta constiintei totale nu inseamna nicidecum sa fii, in permanenta, simultan constient de fiecare detaliu al Universului.A avea constiinta totala, infinita sau, cu alte cuvinte, a fi SPATIU, desemneaza starea de A FI ORICAND PREGATIT sa devii total constient de orice lucru, fiinta sau stare care poate fi conceputa.Inseamna, de asemenea, sa nu opunem nici un fel de rezistenta, sa nu negam nici un concept(caci prin negare respingem,ceea ce are drept efect o instantanee contractie a constiintei).Prin urmare,pentru a deveni iluminat nu trebuie neaparat sa dobandim idei sau experiente absolut noi(pentru ca noi avem deja, in universul nostru launtric, la nivel potential, TOATE experientele posibile) si nu trebuie, de asemenea, sa acumulam virtuti artificioase sau sa induram, in mod aberant, suferinte inutile. Tot ceea ce in ETERNITATE exista poate fi experimentat CHIAR ACUM , cu o constiinta total expansionata.

Aminteste-ti in permanenta ca esti o fiinta LIBERA, care se poate auto-determina in intregime.Nici o alta fiinta vie, sau grup de fiinte, nu-ti poate influenta vibratia specifica, daca tu- cu fermitate- nu vrei aceasta.Prin urmare, nu exista nimic in Univers care sa poata sa se opuna vointei tale libere, daca tu nu permiti cumva aceasta.

Asta inseamna ca nimic si nimeni, in afara ABSOLUTULUI, nu are putere asupra ta, impotriva vointei tale : nimeni nu te poate ispiti, nimeni nu te poate corupe, nimeni nu-ti poate sta in cale.TU si numai TU esti singurul responsabil de nivelul sau modul in care existi.Starea ta interioara nu este niciodata programata in mod inexorabil.Sentimentul de a fi fortat, sau influentat din afara impotriva vointei tale, poate apare numai atunci cand devii extrem de receptiv si dens, cand iti contracti constiinta si te opacizezi.

Procesul iluminarii inseamna, deci, sa-ti expansionezi la infinit constiinta si intelegerea intuitiva , in asa fel incat sa poti cunoaste fulgerator, in profunzime, orice fiinta, prin empatie, si sa percepi intregul univers ca fiind o inefabila interactiune perpetua de fiinte vii.

Cu cat refuzam cu mai multa indaratnicie si suspiciune sa iubim alte fiinte, cu atat nivelul nostru launtric scade.

Pe de alta parte, cu cat ne deschidem mai mult fata de fratii si surorile noastre din Cosmos, cu atat mai mult, si mai repede, tot ceea ce ne inconjoara isi pierde densitatea materiala dominanta, noi dimensiuni, pana atunci invizibile, adaugandu-se treptat viziunii noastre euforice si imbogatite asupra lumii.

Iluminarea este orice experienta beatifica, plenara, care ne expansioneaza spontan constiinta dincolo de limitele sale umane obisnuite.Am putea chiar spune ca iluminarea ultima inseamna a-ti da pe deplin seama ca nu exista nici o limita a acestei expansiuni infinite si ca intreg Universul e viu.

A fi iluminat inseamna a avea o constiinta cat mai rafinata, treaza si infinit flexibila.Iluminarea este chiar trairea procesului expansiunii nelimitate.ILUMINAREA nu desemneaza nicidecum stabilirea unor noi limite, ci disparitia definitiva a tuturor limitelor.

O fiinta iluminata nu este nicidecum obligata sa fie sau sa nu fie ceva, in conformitate cu normele sau conventiile artificiale ale societatii umane, deoarece, in sufletul ei, ea este acum TOT.Ce inseamna , de fapt, sa fii TOT ?

Aceasta inseamna sa fim mai mereu capabili sa concepem si sa continem in noi insine adevarul intreg si nu numai jumatati sau sferturi de adevar.Inseamna , cu alte cuvinte, sa-ti dai seama ca, atunci cand etalezi in mod ostentativ pozitivul, creezi in tine insuti, in acelasi timp, negativul corespunzator.

Atunci cand avem un ideal fantasmagoric de sfintenie, trebuie sa acceptam detasati si pacatul care-l insoteste (in mod necesar) si sa avem in acelasi timp constiinta responsabilitatii pentru faptul de a-l fi creat, gratie acestei mentalizari.

In general, datorita ignorarii acestor mecanisme profunde, noi nu recunoastem ca singuri am creat aceste negative si de aceea nici nu le putem controla, fiind astfel, mai mereu , obligati sa traim intr-o lume a suferintei, a pacatului si ignorantei.In aceasta situatie, cu cat vom face eforturi mai mari si mai incrancenate sa eliminam raul din noi, cu atat mai mult rau va fi de eliminat, pentru ca atunci EFORTUL DE A ELIMINA e motivat doar de NON-ACCEPTARE, stare care, dupa cum am vazut, provoaca automat contractia constiintei noastre si determina opacizare.

Daca, insa, ramanem in permanenta deschisi si permeabili la astfel de aspecte, aparent negative, nu vom mai fi constransi sa acceptam pasivi ca raul sa faca parte din viata noastra.Daca intelegem, de exemplu, ca uratul deja este in permanenta in noi, suntem fulgerator liberi sa cream frumosul.Daca stim ca prostia este tot timpul in noi, devenim spontan capabili sa manifestam inteligenta creatoare.

Iubirea este manifestarea beatifica cea mai inalta, deoarece iubirea include intotdeauna in ea si ceea ce nu este iubire.Iubirea permite sa experimentam viata plenar si armonios, fara sa opunem rezistenta la nivel mental, dandu-ne astfel posibilitatea sa ne ridicam gradat deasupra MATERIEI si ENERGIEI, pentru a deveni SPATIU beatific.La acest nivel, unde iubirea pura este permanent constanta si constiinta total trezita, vom putea intelege, prin experienta directa, in straturile cele mai profunde ale fiintei noastre, aparentul miracol de a contine simultan, in noi insine, contradictii polare, antagonisme complementare si fascinante paradoxuri.Atunci vom fi liberi sa experimentam tot ceea ce vom dori, deoarece vom fi totdeauna constienti ca, in permanenta, vom contine si opusul dorintei noastre pozitive.Daca privim cu calm si detasare evenimentele nedorite, care pot sa apara datorita acestui fenomen, absorbindu-le mental , adica neopunandu-le rezistenta, acceptandu-le detasat si, in acelasi timp, iubindu-le, impacati, pentru faptul ca nu le agream, ne vom putea rafina si eleva constant frecventa vibratiilor noastre dominante.

Pentru aceasta, este esential sa ne amintim ca ceea ce se intampla nu este atat de important precum felul sau modul cum reactionam interior la ceea ce se intampla."

 
   sursa : cap 2.Experienta concreta a iluminarii ( Modalitati simple de iluminare )

Cine suntem noi ?!

                


Noi suntem fiinte egale in potential si Universul este constituit din legaturile care exista intre noi.Universul este constituit in totalitate din fiinte vii care, dupa propriul lor nivel de constiinta, au, mai mult sau mai putin, libertatea si puterea sa-si determine singure cursul existentei lor.

Tot ceea ce voi spune in continuare se bazeaza pe acest adevar fundamental si orice problema se poate rezolva raportandu-te la el si trecandu-l prin filtrul meditatiei tale.

Substratul ultim al Universului e constituit din CEVA UNIC ,care este atat de infinit, grandios, incat nu poate fi definit in concepte care sa aiba inteles pentru nivelul nostru actual.Daca nu intuim inca acest adevar, tot ceea ce trebuie sa facem este sa acceptam , ca ipoteza de plecare, existenta acestui CEVA UNIC si sa ne convingem apoi, prin experienta directa, ca acest ABSOLUT duce la singura explicatie rezonabila a lumii, asa cum o stim cu totii.

Functia de baza a oricarei fiinte este EXPANSIUNEA si CONTRACTIA.Fiintele expansionate sunt pline de energie si permeabile, fiintele contractate sunt inerte, dense si impermeabile.Prin urmare, fiecare dintre noi , singur sau in grup, poate apare ca fiind SPATIU, ENERGIE sau MATERIE, in functie de raportul dintre expansiunea si contractia specifica fiecaruia si de tipul de vibratii pe care fiecare il manifesta, prin alternanta expansiune-contractie.Fiecare fiinta isi controleaza propriile sale vibratii specifice, cu care este OBISNUITA.

O fiinta complet expansionata este SPATIU . Deoarece expansiunea este permeativa, putem fi "in acelasi spatiu " cu una –sau mai multe- fiinte expansionate .De fapt, este posibil ca toate entitatile din Univers sa fie in acelasi spatiu, in care exista simultan mai multe dimensiuni.

Expansiunea o experimentam sub forma constiintei largite, a intelegerii profunde, a intuitiei spirituale, a iubirii universale, a inefabilei euforii, a compasiunii infinite etc.

Atunci cand suntem in totalitate expansionati, avem un simtamant plenar de constiinta totala, de fuziune profunda cu intreaga Viata, pe toate nivelele sale de existenta.La acest nivel nu avem nici o rezistenta vis-a-vis de orice alta vibratie elevata sau de interactiunea cu orice alta fiinta, fata de care avem afinitati profunde.Este o stare de beatitudine atemporala, in care avem libertatea unei alegeri nelimitate, din perspectiva infinitelor posibilitati care, la acest nivel, ne devin, cu usurinta, mult mai accesibile.

Spatiul este un nivel extrem de elevat al experientei, nivel pe care fiecare dintre noi il poate atinge, dar este extrem de dificil de vorbit despre el, din perspectiva dimensiunii in care ne aflam in prezent, deoarece acesta poate fi inteles NUMAI PRIN EXPERIENTA DIRECTA,la nivelele cele mai profunde ale fiintei.

Toate experientele sunt accesibile Mentalului Unic, iar Mentalul Unic este noi toti, sau oricare dintre noi, la cel mai inalt nivel de expansionare.

Dumnezeu cel nelimitat n-ar fi putut crea nimic limitat din EL-INSUSI ; fiecare entitate este , deci, infinita, fiind fiecare – in felul sau – un duplicat analogic al lui Dumnezeu, realizat "dupa chipul si asemanarea Sa".

Atunci cand o fiinta este total contractata, ea este Materie(de exemplu o particula subatomica, privita ca o fiinta care a suferit o implozie totala).

Datorita gradului enorm de contractie, o astfel de fiinta nu e capabila sa fie in acelasi spatiu cu alte fiinte ; prin urmare, contractia este simtita ca teama,suspiciune, durere, inconstienta, ignoranta, ura, egoism, nesiguranta, izolare, tristete etc.

Acestea sunt stari specifice nivelului vibrant al Materiei, dar ele pot fi depasite fulgerator prin starea de IUBIRE, ce va determina o expansionare, adica prin renuntarea la orice impotrivire vis-a-vis de ceea ce respectiva fiinta armonizata si dilatata gandeste, vede sau simte .

Atunci cand o fiinta alterneaza ritmic expansiunea si contractia, ea este predominant ENERGIE .

Prin urmare, energia nu este ceva obectiv - energia la fel ca si spatiul si materia, este rezultatul actiunii a numeroase fiinte vii aflate la un anumit nivel de constiinta.Aceste fiinte -energie sunt oarecum receptive la sugestiile mediului si reactioneaza, fata de ambianta in care exista, intr-un mod specific, care este adesea usor de prevazut, datorita fenomenului selectiv de rezonanta si putere la unison, pe care il declanseaza, in mod automat, frecventa dominanta a nivelului la care se afla.

Nivel extrem de inalt de constiinta

FIINTE-SPATIU -vibratie extraordinar de rapida, elevare

-sentiment mereu crescand de plenitudine, libertate, euforie, dilatare

FIINTE-ENERGIE -nivel intermediar

-nivelul cel mai scazut de constiinta

FINNTE-MATERIE -vibratie foarte lenta, opacitate

-sentiment mereu crescand de incordare, suspiciune, constrangere si dezordine

Spatiul emite ENERGIE, iar ENERGIA se cristalizeaza si se coaguleaza in MATERIE.

Universul este o infinita armonie, generata, de asemenea, prin intermediul anumitor fiinte vibrante, structurate pe nivele, precis definite, de vibratie.Fiecarui nivel de vibratie ii corespund anumite stari si anumite idei(informatii) specifice.De asemenea, perceptia lumii este strans legata de nivelul vibratil la care ne aflam si prin intermediul caruia ne manifestam si simtim de obicei.Aceasta stiinta este insa atat de vasta si de inefabila, incat este cu totul pueril si ridicol sa incerc sa o cuprind in vorbe.

Ceea ce incerc sa schitEZ in aceasta prezentare este o anumita ATITUDINE INTERIOARA FUNDAMENTALA care, odata permanentizata, va facilita fiintei umane sa-si regaseasca constiinta libertatii si infinitatii sale originare.Ceea ce este important sa retinem , in aceasta directie, este ca intregul Univers este constituit, aproape in exclusivitate, din fiinte vii aidoma noua.Fiecare particula subatomica poate fi o sui-generis fiinta vie.Fiecare molecula sau celula este un grup de fiinte vii, care functioneaza in stransa corelatie, ca un tot.Energia este, printre altele, un mare numar dintre noi vibrand impreuna, la unison.Spatiul, cu diferitele sale dimensiuni, este poeconomiilet de un numar infinit din fratii si surorile noastre, in perfecta beatitudine .

Nu exista, prin urmare, nici o diferenta fundamentala intre materia vie si materia asa-zis "moarta", deoarece ambele sunt alcatuite din entitati vii.Nu numai materia este convertibila in energie, ci si energia este convertibila in spatiu si vice-versa.

Numai limitarea penibila a constiintei noastre ne face sa credem, in mod fals, ca surorile si fratii nostrii sunt" materie obiectiva","energie","spatiu".

TOTDEAUNA AVEM EXPERIENTE SI PERCEPTII STRICT CORESPUNZATOARE NIVELULUI NOSTRU DE VIBRATIE. NICIODATA NU PUTEM AVEA DECAT FERICIREA PE CARE O PUTEM INTELEGE.

Aceste legi se aplica tuturor, fara nici o exceptie.Legile nu vin de nicaieri din afara noastra.Ele vin din adevarul ca toti suntem EGALI IN POTENTIAL, TOTI AVEM ACELEASI INFINITE POSIBILITATI.Suntem liberi si putem sa facem tot ceea ce voim, in limita acestei legi.Este important sa retinem ca IUBIREA trebuie sa fie prima lege.

Iubirea, asa cum o inteleg inteleptii, este ACTIUNEA de a fi un focar de fericire si sublima implinire, in acelasi spatiu cu alte fiinte, ceea ce inseamna ca iubirea este reala, la fel de reala ca si noi insine.Iubirea, atunci, nu mai este o idée abstracta sau un concept intelectual steril, ci este traita ca ceva divin, inefabil, pe care il manifestam, in ultima instanta, cu intreaga noastra fiinta dilatata in nemarginire.

Poate ca multi dintre noi nu suntem multumiti de nivelul la care existam in Univers, dar, in realitate, noi suntem AICI ....in urma liberei noastre decizii de a ne expansiona in iubire sau de a ne retrage suspiciosi de la ea.

Creierul si corpul pe care il avem in present, familia, societatea, momentul istoric in care am fost nascuti, toate acestea, si multe altele, au fost determinate prin actiunile tale anterioare, de tine insuti, de gradul tau de expansiune, de cat de mult ti-ai dorit sau iti doresti sa iubesti.

Nimeni nu ti-a facut nimic pe nedrept, nimeni nu te-a pedepsit din intamplare, nimeni nu te-a fortat.In experienta fiecarei secunde pe care o traiesti, exista o absoluta justitie.Nimic nu e ascuns, nimic nu e pierdut, nimic nu e uitat, nimeni nu e niciodata abandonat.

Orice fiinta vie, constiinta de sine, care aspira sa se depaseasca, este capabila sa manifeste (si sa-si amplifice prin antrenament)capacitatea de CONSTIENTIZARE.Aceasta capacitate presupune ca, printr-o expansiune a sferei de ATENTIE, aspectul constientizat sa fie INCLUS in sfera constiintei si perceput in simultaneitate cu celelalte aspecte ,care se afla deja acolo.

Acesta este deci efortul principal pe care trebuie sa-l facem :SA CONSTIENTIZAM PLENAR- ADICA SA ACORDAM, IN PERMANENTA, O ATENTIE TOTALA , PERMEABILA, IUBITOARE, FATA DE ABSOLUT TOT CEEA CE EXISTA IN SPIRITUL NOSTRU, IN CORPUL NOSTRU, IN JURUL NOSTRU ,IN CEILALTI OAMENI

Expansionarea in iubire plenara este o actiune pe care o poate realiza, permanent si oricand, fiecare fiinta din Univers, indiferent de nivelul la care se afla.O constientizare plina de bunavointa ne va duce in paradis, o constanta atitudine iubitoare ne va elibera.Procedand mai mereu astfel, vom constata ca nimic altceva nu ne controleaza destinul si vom simti gradat liberetatea.

Comportarea buna este un alt element important.INDIFERENT CE AI FACE, IUBESTE-TE CA FACI ACEASTA.Orice ai gandi, iubestet-te pentru ca gandesti aceasta.Iubirea este singura dimensiune care trebuie amplificata si rafinata.Iar daca nu esti sigur, sau nu stii ce inseamna sa iubesti cu adevarat, iubeste-te din tot sufletul pentru ca nu stii inca ce e iubirea.Nu exista nimic mai important in acest Univers decat iubirea nesfirsita, pe care fiintele constiente o manifesta detasat, una fata de alta, in deplina libertate, fara posesivitate sau gelozie.

Nu vei fi capabil sa depasesti, ireversibil, actualul tau nivel vibratoriu dominant, pana ce nu vei invata sa te iubesti cu adevarat pe tine insuti sau, cu alte cuvinte, sa te accepti in totalitate ASA CUM ESTI ACUM.

Indiferent care este nivelul tau spiritual, indiferent unde te afli in Univers,alegerea ta este mereu aceeasi: sa-ti expansionezi constiinta sau sa te contracti.

Si, totdeauna, trebuie sa incepi exact de acolo de unde esti.Daca esti constient, nu mai este nimic rau in a fi acolo unde esti- aceasta fiind doar una din nenumaratele experiente, care iti sunt puse la dispozitie pentru a te perfectiona, in functie de aspiratiile tale sau nivelul tau launtric.Ceea ce tu esti,pot fi si eu ; ceea ce eu sunt, poti fi si tu.Ceea ce eu sunt astazi, tu vei putea fi,fara indoiala, in viitorul apropiat

Tot ceea ce facem se oglindeste fidel in noi insine si, chiar atunci cand incetam a mai actiona, oglindirea respectivei actiuni se intipareste pentru totdeauna in noi,determinand un raspuns oarecum asemanator, mai devreme sau mai tarziu ;prin urmare, cel mai adesea, nu trebuie sa ne impotrivim, ci sa transcendem, deoarece impotrivirea inseamna nonacceptare, ducand la contractie, pe cand transcenderea inseamna acceptare plenara, inglobare,ducand la expansiune !

Impotrivindu-te, te implici si adesea suferi, pe cand, transcenzand, te detasezi.

Aceste legi actioneaza, indiferent daca suntem sau nu de acord cu ele, indiferent daca suntem sau nu constienti de ele, indiferent daca folosim vorbe pentru a le discuta, sau chiar si atunci cand le percepem intuitiv realitatea.

Iubirea este ceva euforic, pe care il faci, in primul rand,pentru tine insuti, fara ca prin aceasta sa fii egoist, si rezultatele se traiesc launtric,direct proportional, in propriile tale experiente.

Orice informatie de acest gen exista in permanenta in spatiu si nu are nevoie de carti, pentru a fi cunoscuta sau pentru a actiona.Ea este totdeauna, in stare potentiala, chiar si in tine.

Misterul iubirii este dincolo de ratiune :tu stii ca toti suntem egali in potential, ca, intr-adevar, nimeni nu are nevoie de ajutor din partea nimanui, nimeni nu are nevoie sa i se spuna sau sa i se dea ceva, deoarece, la nivel potential, fiecare dintre noi are totdeauna tot ceea ce este necesar, si, cu toate acestea, faci cel mai dezinteresat si cel mai plin de compasiune act din cate exista, oferind, prin iubire, fratilor si surorilor tale, tot ceea ce e mai bun si mai frumos in tine.In acest fel, retransmiti si altora, la momentul oportun, ceea ce ai primit si tu atunci cand a fost necesar.

Universul, asa cum il percepem noi de la nivelul la care suntem, poate fi considerat iluzoriu, sau, mai bine zis, partial adevarat,si, tocmai de aceea avem cu atat mai mult motiv in plus pentru a ne bucura de el in mod detasat si de a-l iubi dezinteresat, in loc sa ne lasam inspaimantati si inrobiti prosteste de propria noastra imaginatie,care,atunci cand nu este pe deplin controlata, ne ascunde mai mereu aspectele esentiale ale manifestarii universale.

Tot ceea ce se intampla pe Pamant isi gaseste instantaneu reflexia pe oricare dintre nivelele vibratorii, de la cel mai elevat si pana la cel mai de jos.Astfel, orice actiune a noastra produce modificari, mai mult sau mai putin profunde, la absolut toate nivelele manifestarii macrocosmice.Suntem-deci-in totalitate liberi sa facem sa predomine in fiinta noastra oricare dintre aceste nivele.Pentru aceasta nu trebuie sa schimbam nimic altceva, decat sa ne focalizam intens atentia si sa ne amplificam iubirea.

Deoarece Universul e constituit in totalitate din fiinte vii,care, in general au controlul deplin asupra propriului lor nivel si asupra naturii legaturilor pe care le stabilesc cu celelelte fiinte vii,nu este absolut nimic,in structura de TOT armonios a acestui Univers, care sa trebuiasca sa fie corelat sau modificat in vreun fel .

Pretutindeni in Univers exista constiinta si fiinte capabile sa ia, la modul constient,propriile lor decizii.Iubirea universala cosmica nu pierde nicodata controlul :legile ei sunt la fel de logice, exacte si implacabile ca si legile fizicii.

Ea este un mare mister si de aceea nu putem spune, in acest moment al evolutiei noastre, ca avem totala cunostinta despre aceste legi .La un anumit nivel de evolutie spirituala, oricine ajunge sa stie ca, in orice situatie, avem cu totii exact ceea ce meritam.


multumiri sursei : http://www.esoterism.ro/ 

Spirit <<< Vibratie >>>Creatie

                   


Asa cum apa, aburul si gheata reprezinta stări diferite de agregare ale aceluiasi lucru, vibrand cu frecvente diferite, în același mod, materia și energia sunt aceeași substanța vibrand cu frecvente diferite. Frecvențe inalte abur Conștiința Frecvențe medii apa (lichid) Spirit (energie electromagneterica) Frecvențe joase Gheața Materie Toate lucrurile sunt Spirit ce vibreaza cu diferite frecvente. Materia este energie solidificata. Materia este energie a Spiritului ce vibreaza cu o frecventa joasa. Trupul tau este Spirit solidificat, Spirit cristalizat. Spiritul tau nu este in trupul tau. Trupul tau este in Spiritul tau. Pe masura ce-ti ridici vibratiile, devii tot mai asemanator Spiritului, facand creatia realitatii proprii mult mai maleabila si usor de modificat/schimbat.

               "Primirea" realității pe care ți-o dorești

Un radio nu trebuie să creeze programul pe care dorește să-l asculte. Mai degrabă, el necesită să primească un program ce exista deja creat. Si se transforma intr-un receptor potrivind frecventele, sincronizandu-le - creând vibrații similare – cu cele ale programului pe care dorește să-l redea/primeasca. Asemanator, nu e necesar ca tu sa creezi realitatea pe care ți-o doresti, deoarece ea exista deja printre infinitele realități probabile ce coexista simultan. Tot ceea ce ai de facut este sa te transformi intr-o “antena” eficienta, astfel încât, prin similaritatea vibratiilor, sa poti primi acea realitate. In primul rand, tu trebuie sa fii acea vibratie. Apoi, tu vei primi automat acea realitate. Tu trebuie sa "vezi" realitatea pe care o preferi ca existand in momentul acum. Apoi, va deveni concreta, tangibila in realitatea ta exterioara. Un radio utilizeaza un selector de canale pentru a selecta si primi un post de radio anume – din multitudinea de programe care exista simultan in jurul sau. Asemanator, exista realitati probabil infinite pe care le-am putea "primi" si experimenta in fiecare moment. Cum selectam acel program pe care dorim "sa-l extragem" in planul manifestarilor pentru a-l experimenta ? Noi selectam si primim "versiuni" specifice ale realitatii in baza credintelor noastre. Noi selectam si primim în baza încrederii noastnoastre 100% în „ceea ce stim ca fiind adevarat”.Iată si "principiul practic" de functionare: Asa cum un radio trebuie mai intai sa vibreze cu o anumita frecventa pentru a "primi" programul ales (din toata multitudinea de programe simultane posibile) care se intampla sa vibreze cu aceeasi frecventă, tot asa si...

 

Fiecare credinta te face sa vibrezi pe un set unic de frecvente. Aceste frecvente atrag, prin rezonanta similara, acele holograme ce vibreaza cu aceleasi frecvente. Aceasta insemnand că, din matricea universala "de fundal" a infinitelor holograme posibile (toate infinitele „versiuni” posibile ale realitatii care co-există simultan), acele holograme si simboluri care vibreaza sincronicizat pe aceleasi frecvente cu cele ale credintelor tale, sunt "extrase" din aceasta matrice si "primite" de tine sub forma "experientelor fizice exterioare" pe care le simti ca fiind "reale" – pe care le percepi ca fiind "realitatea obiectiva". Asadar fiecare credinta reprezinta un set unic de frecvente care constituie șablonul ce determina care holograme vor fi atrase in experienta proprie.In ceea ce credem cu tarie si suntem "ferm convinsi ca asa este", constituie bazele aliniamentului vibrational din care noi primim acea "versiune" a realitatii. Aceasta incredere sau "cunoastere" constituie, de fapt, mecanismul prin care se manifesta creatia. Fara credinta nu am putea crea nici o realitate si am fi inexistenti. In fiecare moment dat, noi credem cu fermitate ceva. Toate "versiunile" posibile ale realitatii tale deja exista.

De fapt, ele co-exista – chiar sub nasul nostru – chiar AICI si ACUM. Totusi, majoritatea acestor “versiuni” ne sunt invizibile, ele devenind “vizibile” doar atunci cand ne “acordam” (prin crezurile noastre), pentru a deveni compatibili si a rezona cu frecventele unei anumite “versiuni”. Mai mult, din moment ce Timpul este doar o iluzie locală care nu exista cu adevărat, tot ceea ce speri “sa devii” sau “sa obtii”, tu deja ai devenit sau ai obtinut. Daca acea realitate este inca invizibila pentru tine, asta se datoreaza numai faptului că, crezurile tale nu te-au facut inca sa vibrezi in acea manieră care este în sincron cu aceste versiuni. Tu conții TOT – toate “versiunile” posibile. Si toate aceste versiuni aici/acum se gasesc in stari vizibile/invizibile pentru tine, in functie de crezurile tale referitoare la o anumita versiune. Tu “vezi” si “experimentezi obiectiv” doar versiunile care sunt sincronizate cu modul tau de vibratie, iar aceasta vibratie este determinata de credintele tale din   fiecare moment al existentei.


                                          <<< Bashar >>>

Divinul din noi transpus in cuvinte ...

                       


Deja avem momente in viata in care ni se permite sa ne amintim fragmente din vieti ale noastre din trecut. Noi suntem, pe Pamant ca sa invatam, avem dreptul sa facem niste alegeri si suportam consecintele alegerilor noastre.Inainte de a ne reincarna, noi decidem,impreuna cu niste Clauze Divine pe care le avem, ce vrem sa facem in aceasta viata,ce dorim sa reparam din trecut, ce vrem sa invatam ca sa evoluam spiritual. Si astfel incheiem un fel de contract cu Dumnezeu. Trasam liniile principale ale planului acestei vieti, decidem ce oameni vrem sa intalnim in momente importante ale vietii, prin ce situatii sa trecem pentru a evolua, ce parinti sa avem care sa ne ajute in ce avem de facut(parintii ne pot oferi experiente placute sau neplacute, in functie de lucruri, pe care le avem de invatat) si in final Dumnezeu ne da tot ce ne trebuie pentru a duce la capat ce ne-am propus: ingeri pazitori, ghizi spirituali,suport. Cand ne nastem insa, uitam tot. Si ne trezim pusi in fata a numeroase situatii, de multe ori neplacute, pe care de alfel, ni le-am ales singuri inainte de a veni pe Pamant. Unii oameni intreaba:...''de ce nu suntem ajutati sa ne amintim ce ne-am propus in aceasta viata?" Pentru ca daca ne-am aminti, nu am trece efectiv prin anumite lectii, nu ne-am mai putea concentra pe ele. Am fi distrasi de la informatiile pe care le-am primit in trecut. De aceea se si recomanda sa nu accesezi memoria sufletului tau din pura curiozitate, ci doar cand ai ajuns intr-un moment in care ai putea utiliza acea informatie intr-un moment responnsabil, oricare ar fi scopul ei. Inainte sa te reincarnezi iti stabilesti daca vei avea acces intr-un anumit moment din viata ta, la informatii legate de trecutul tau. Dar daca nu accesezi trecutul si nu esti neaparat un om"spiritual", nu inseamna ca nu poti sa iti atingi obiectivele pe care ti le-ai propus in aceasta viata. Oricum, cand pleci de pe pamant ai acces natural la memorii, ca sa poti constientiza ce ai invatat, altfel nu te-ar ajuta la nimic procesul de invatare. Iti amintesti cine esti tu de fapt, iti revine memoria tuturor vietilor tale, te analizezi cu bune si rele, compari ce ti-ai propus sa faci cu ce ai facut. Faci acest lucru impreuna cu calauzele tale divine. Judecata despre care se vorbeste este de fapt analiza pe care ti-o faci tu ca suflet si toate bunele si relele pe care le-ai facut in timpul vietii pe Pamant. Atunci vezi cum ai folosit oportunitatile care ti s-au oferit in viata pentru a face ce ti-ai produs tu sau cum le-ai ratat prin liberul arbitru.


Nu Dumnezeu ne judeca, ci noi ne judecam singuri iar El ne da iertarea. Ne alina suferinta si ne ajuta sa continuam sa ne dezvoltam pentru a ajunge acolo Sus, langa El, in al saptele Cer. Dar cum precizam mai sus, noi ne propunem in linii mari ce vrem sa facem in aceasta viata iar detaliile le adaugam aici pe Pamant. E posibil sa nu facem tot ce ne-am propus sau din contra, chiar sa depasim ce ne-am propus sa facem, inca din timpul vietii. In acest caz daca am reusit sa atingem toate obiectivele fiind inca in trup, calauzele noastre activeaza niste schite de vieti pe care ar urma sa le avem si ne ajuta sa facem si din ele cate ceva in aceasta viata. Atunci esti deja o persoana extrem de angajata pe procesul evolutiv care intelege ca viata pamanteasca reprezinta o scoala care te invata sa te apropii mai mult de Divinitate, purificandu-ti sufletul.

Unii oameni se intreaba:''de unde stim daca suntem pe calea corecta? Cum ne putem da seama, fiind inca pe pamant?".Cei care sunt pe directia corecta sau chiar si-au depasit ce si-au propus, au sentimentul ca viata lor se desfasoara''asa cum trebuie'', pe cand ceilalti care s-au departat de la planul lor divin au sentimentul ca totul e scapat de sub control. Noi am avut de-a lungul vietiilor noastre mai multe identitati (am avut personalitati diferite, am avut niveluri diferite, am trait in medii diferite). In taramurile complexe pe care noi nu le putem percepe, aceste'' identitati'' sunt cumva active, in sensul ca unele probleme cauzate de ele pot fi rezolvate de noi in viata prezenta.Si in momentul in care am venit sa le rezolvam in prezent. Ele au intr-un fel nevoie de noi pentru ca singure nu au putut in vietiile lor pe Pamant sa rezolve aceste probleme.

Tu nu iti propui sa rezolvi intr-o singura viata toate problemele din trecut care te impiedica in evolutie, ci doar o parte din ele. Dar memoria colectiva a tuturor acestor identitati scoate in lumina cate o situatie prin care tu, trecand prin aceasta viata si rezolvand-o, eliberezi intr-un fel acea identitate care a determinat cauza unei probleme din prezent.''Evenimentele petrecute de-a lungul vietilor sunt ca o broderie'' spunea Christopher Bache in cartea sa extraordinara ''Reincarnarea si reteaua existentei''.

Privim o broderie complicata si vedem ca doua puncte de la suprafata ei care par a nu avea nicio legatura ...fiind prinse pe spate cu fire intre ele.Totul se intampla cu un motiv si exista o intreaga retea a existentelor noastre si intre multele suflete create de Dumnezeu. Spuneam ca noi stabilim si oamenii cu care ne vom intalni in viata pe care incepem sa o traim. Dar stabilim acest lucru impreuna cu calauzele noastre si cu sufletele acelor oameni. Vorbim despre oameni care au o anumita importanta in viata noastra. Si trebuie sa tinem cont ca actiunile noastre pe pamant afecteaza si vietiile altor oameni. De aceea este bine sa fim responsabili fata de gandurile noastre, de judecatile noastre si de actiunile pe care le facem si care pot avea impact asupra altora.

Am incercat sa ating doar cateva aspecte legate de suflet, pentru ca acest subiect extrem de complex si oricum noi oamenii stim inca extrem de putine lucruri referitoare la el. Insa atunci cand patrunzi in alte taramuri,comunici cu entitati evoluate spiritual prin simturile extrasenzoriale pe care le poti dezvolta si poti ajunge si la ''Adevarul din sufletul tau''. Atunci intelegi ca tot ce se intampla in viata ta are un scop, ca lucrurile pe care le poti afla despre tine sau despre altii sunt de fapt etape din planul stabilit de fiecare, in linii mari, inainte de a veni pe pamant...ca anumite calauze te pot ajuta direct sau indirect sa stai pe directia pe care ti-ai propus-o, depinzand doar de tine, in calitate de suflet intrupat aflat intr-o materie densa, sa alegi sa urmezi ce primesti sau nu ...iar in functie de aceasta alegere, sa iti determini in parte din viitorul acestei vieti si al altor vieti urmatoare. Multi oameni vin sa intrebe ce si-au propus sa invete in aceasta viata, ce si-au propus sa faca sau sa repare, care este scopul acestei vieti pe care o au ei in prezent. Este bine sa stii ca sunt unele informatii la care nu poti avea acces pentru ca nu te ajuta cu nimic si ...de obicei, ti se aduc in lumina doar situatii care sunt strict legate de situatia ta prezenta.. Poate ati auzit de Memoria Akasha, o structura vie, in continua schimbare, care contine toata memoria Universului, inclusiv pe cea a sufletului tau. Practic atunci cand se acceseaza memoria sufletului tau se lucreaza cu Memoria Akasha. Exista Lorzii Akasha care te urmaresc pe parcursul vietii tale si atunci cand este momentul si daca este momentul iti permite accesul la Sufletul tau. Ei au grija sa accesezi doar informatiile de care ai nevoie, respectand Legile Akashice care sunt extrem de stricte. Mai este bine de stiut ca exista entitati spirituale elevate care nu mai au nevoie sa se intrupeze si care decid sa o faca pentru a ajuta intr-un mod mai direct anumiti oameni de pe Pamant sau omenirea in general, asa cum exista si Ingeri sau unele Spirite ale Naturii care se intrupeaza in acelasi scop. Unele sunt constiente de scopul precis pentru care au venit, altele mai putin sau afla pe parcursul vietii, insa manifesta foarte puternic in timpul vietii caracteristicile pe care le au in Realitatea lor Divina.
 
                      ...un prieten bun al ingerilor ,Doreen Virtue !