Mata Amritanandamayi - WHAT IS THE EGO ?

Întrebare:
Ce este EGO -ul?
Mata Amritanandamayi:
Mă întrebaţi, de fapt, ce este ne-realitatea. Dar cum ar putea fi ea descrisă? Ce rost are să vorbim despre ce...

va care nu este real, care este non-existent? Şi cum puteţi vorbi despre ceea ce este real?

Vă voi da doar câteva indicii. Mintea este EGO-ul. Dar EGO-ul este o mare minciună. El nu este real. Era odată un văcar care îşi ducea în fiecare dimineaţă vacile la păscut şi le aducea în fiecare seară înapoi în grajd. Într-una din seri, în timp ce lega vacile ca să nu fugă peste noapte, a observat că una din ele nu mai avea funia cu care trebuia să fie legată. I s-a făcut frică la gândul că vaca ar putea să dispară peste noapte, iar la ora aceea magazinul de unde ar fi putut cumpăra funie era închis. Nu ştia ce să facă, aşa că a mers la înţeleptul care locuia în apropiere şi i-a cerut sfatul. Acesta i-a spus să simuleze că leagă vaca şi să fie sigur că vaca îl vede făcând aceasta.

Băiatul i-a ascultat sfatul. Dimineaţa următoare, vaca era în grajd. Le-a dezlegat pe celelalte, ca de obicei, şi ele au ieşit afară. Se pregătea să meargă cu ele la păscut, când a observat că vaca fără funie era încă în grajd, în acelaşi loc unde stătuse toată noaptea. A încercat să o ia cu binişorul şi să o facă să se alăture celorlalte, dar aceasta nu s-a clintit. Băiatul a rămas perplex. A mers din nou la înţelept, care i-a zis: „Vaca crede că este încă legată. Mergi şi arată-i că o dezlegi. Asigură-te că va vedea ceea ce faci.” Băiatul a urmat sfatul înţeleptului şi astfel vaca a părăsit grajdul.

Aceasta face ghidul spiritual cu EGO-ul aspirantului spiritual. Ghidul spiritual îl ajută pe aspirant să dezlege ceva ce nu a fost niciodată legat. Asemenea vacii, datorită ignoranţei, noi credem că suntem înlănţuiţi de EGO, când de fapt, suntem complet liberi. Totuşi, noi trebuie să fim convinşi de acest fapt. EGO-ul este o iluzie, care nu are o existenţă proprie. El apare doar ca fiind real. Încetaţi să-l mai susţineţi şi el se va retrage şi va dispare. Noi singuri dăm viaţă EGO-ului. Conştientizaţi ceea ce este în realitate EGO-ul, sau mai bine zis ceea ce nu este, şi astfel EGO-ul va dispare.

Câinele îşi leagă coada – nu coada leagă câinele. Dacă ar fi aşa, ar fi un dezastru! La fel este şi cu mintea. Mintea sau EGO-ul nu ar trebui să fie altceva decât un instrument, un SADHAKA (căutător spiritual) nu ar trebui să se lase condus de capriciile şi fanteziile minţii.

EGO-ul este constituit din gândurile şi mintea noastră. Gândurile noastre sunt propria noastră creaţie. Le facem să fie reale cooperând cu ele. Atunci când nu le mai susţinem, gândurile dispar. Trebuie doar să ne observăm gândurile, să devenim martorii lor detaşaţi. Norii de pe cer au diferite forme, ce se modifică neîncetat. Puteţi vedea în nori chipuri de oameni, forme ale unor animale, corăbii etc. Un copil mic crede că aceste forme sunt reale, dar, desigur, ele sunt iluzorii. Într-o manieră asemănătoare gândurile noastre, mereu schimbătoare, trec prin minte. Ele îşi asumă diferite forme, dar nu sunt mai reale decât norii de pe cer. Dacă doar observăm gândurile atunci când ne traversează mintea, fără să mai interferăm cu ele, acestea vor înceta să ne mai afecteze.

Un leu făcut din santal este considerat viu de un copil, dar pentru un adult rămâne o bucată de lemn de santal. Pentru copil, lemnul de santal este ocultat, în timp ce forma leului este revelată. Persoana adultă se bucură de asemenea de forma leului, dar ştie că nu este un leu adevărat. Pentru el, lemnul de santal este real, nu leul. Într-o manieră asemănătoare, pentru o fiinţă eliberată spiritual, întregul univers nu este altceva decât esenţa, „lemnul” în care este conţinut totul, BRAHMAN sau Conştiinţa Supremă.

Î: Ce înseamnă, de fapt, moartea EGO-ului pentru un căutător autentic al eliberării spirituale?

 

MA: Dacă EGO-ul nu este real, despre ce moarte vorbeşti? Noi suprapunem irealul peste real. Ceea ce există cu adevărat este BRAHMAN. Nu există descoperire, ci doar dezvăluire.

Î: Care sunt semnele transcenderii autentice ale EGO-ului?

 MA: Cel care a trecut dincolo de EGO devine o ofrandă adusă lumii, aşa cum un beţişor parfumat, în timp ce arde, îşi oferă parfumul său celorlalţi. Pentru o asemenea persoană, nu există sentimentul separabilităţii. Este foarte dificil de precizat un semn clar al acestei transcenderi. Oamenii pot pretinde sau pot imita o calitate sau alta – dar pentru un adevărat ghid spiritual, care nu se mai identifică cu EGO-ul, toată fiinţa lui şi fiecare acţiune a sa sunt o expresie pură a iubirii divine şi a sacrificiului de sine. Iubirea divină şi sacrificiul de sine nu pot fi imitate.

Î: În ce fel un ghid spiritual îl ajută pe discipol să îşi transceandă EGO-ul?
MA: Un ghid spiritual autentic creează situaţii care vor permite căutătorului spiritual să iasă din visul său. Aspirantul spiritual vrea să doarmă în continuare şi să viseze, dar ghidul său spiritual doreşte să-l trezească. Efortul pe care ghidul său spiritual îl depune este de a-l aduce pe aspirant înapoi la realitatea adevăratei sale existenţe, la natura sa adevărată, Sinele Suprem, ATMAN.

Un adevărat ghid spiritual nu va permite ca ego-ul discipolilor săi să se amplifice. Pentru a opri aceasta, un ghid spiritual poate acţiona într-o manieră foarte severă. Oamenii care văd un fierar lovind cu putere o bucată fierbinte de metal ar putea crede că el este o fiinţă severă. Chiar metalul ar putea crede că nu a existat vreodată un om mai rău. Dar, la fiecare lovitură, fierarul se gândeşte doar la produsul final. La fel este şi un ghid spiritual autentic.

Î: Se spune că EGO-ul va face tot ceea ce îi stă în putinţă pentru a stăpâni în continuare conştiinţa individuală a aspirantului la spiritualitate, deghizându-se chiar sub forma unei aşa-zise aspiraţii spirituale (dar care este în realitate dictată de EGO). Care sunt calităţile esenţiale pe care aspirantul spiritual trebuie să le aibă pentru a câştiga lupta împotriva înşelătoriilor fără de sfârşit ale EGO-ului?

MA: Aspirantul la starea de eliberare spirituală trebuie să îşi realizeze practica spirituală cu perseverenţă şi cu o credinţă intensă. Acestea sunt foarte importante, chiar esenţiale în practică. Trebuie să avem credinţa că există o realitate superioară EGO-ului, să iubim această realitate şi să dorim cu tot sufletul nostru să o atingem.

 

Î: Care este cea mai bună metodă de a amplifica discernământul în faţa tuturor tentaţiilor EGO-ului?

 MA: Căutătorul spiritual autentic obţine puterea de a discerne între ceea ce este etern şi ceea ce este efemer odată cu perseverenţa pe calea spirituală. Puterea de discriminare se dezvoltă atunci când devenim maturi din punct de vedere spiritual. Pe măsură ce învăţăm să evaluăm corect experienţele vieţii, începem să folosim inteligenţa noastră discriminatorie. Este o creştere interioară, un proces lent, dar sigur. Fiecare experienţă de viaţă aduce cu ea un mesaj divin – atât experienţele pozitive cât şi cele negative. Nimic nu vine din exterior, totul se află şi se naşte în noi. Întregul univers este în noi. Pe calea spirituală apar foarte multe teste şi tentaţii. Doar o fiinţă care a trecut aceste teste şi a depăşit aceste tentaţii vă poate ajuta. Drumul spre MOKSHA este foarte subtil, şi poate fi destul de greu pentru un aspirant spiritual să se menţină permanent vertical şi să nu fie amăgit.

Î: Care este rolul ghidului spiritual în călăuzirea aspirantului pe calea către eliberarea supremă?

MA: Dacă vrei să înveţi să conduci o maşină, ai nevoie de un şofer experimentat care să facă aceasta. Un copil are nevoie să fie învăţat cum să se lege la şireturi. Cum ai putea învăţa matematica fără profesor? Dacă profesorii sunt indispensabili vieţii cotidiene, cu atât mai mult ei sunt necesari pe calea spirituală, care este presărată cu atâtea capcane. Deşi adevărata cunoaştere este natura noastră esenţială, noi ne-am identificat cu lumea numelor şi a formelor pentru atât de mult timp, încât le considerăm reale. Trebuie să încetăm această identificare. În realitate, nu este nimic care trebuie să fie predat. Un ghid spiritual te ajută să închei călătoria.

Dacă vrei să pleci undeva departe, ai nevoie de o hartă. Dar indiferent cât de bine ai studia acea hartă, dacă este vorba despre un ţinut complet necunoscut, nu vei şti nimic cu adevărat despre acel ţinut până când nu îl vei vedea cu ochii tăi. Harta nu îţi va spune nimic despre călătorie, despre drumul pe care vei merge sau despre posibilele pericole ale rutei. Cea mai bună ghidare o poţi primi de la o fiinţă care a fost în această călătorie şi îţi poate vorbi din propria sa experienţă. Pe calea spirituală, trebuie să ascultăm şi să ne supunem cu adevărat ghidului spiritual autentic, doar aşa îi vom asimila învăţătura în fiinţa noastră.

 

Î: De ce este supunerea faţă de voinţa ghidului spiritual atât de importantă pentru ca discipolul să reuşească să îşi transceandă EGO-ul?
MA: EGO-ul rezidă în minte. Orice alt obstacol poate fi înlăturat folosind mintea, cu excepţia EGO-ului, deoarece acesta este mai subtil decât mintea. Doar prin abandonarea voinţei egotice în faţa unui ghid spiritual autentic, în faţa unei fiinţe stabilite în Conştiinţa Supremă a lui BRAHMAN, aspirantul spiritual îşi poate învinge EGO-ul.

Î: Se identifică supunerea perfectă în faţa voinţei unui ghid spiritual cu moartea EGO-ului?

 MA: Da. De aceea, ghidul spiritual autentic este uneori numit în textele sacre drept YAMA, zeul morţii. Moartea EGO-ului aspirantului spiritual se petrece în mod natural în faţa unui ghid spiritual autentic, această supunere despre care vorbesc nu este o experienţă forţată. Simpla prezenţă plină de lumină şi umilinţă a ghidului spiritual trezeşte în discipol starea de abandon.

Î: Cum putem recunoaşte un ghid spiritual autentic faţă de unul fals?

 MA: Un ghid spiritual autentic este o fiinţă complet independentă. Asemenea fiinţe nu trebuie să depindă de nimic exterior pentru a fi fericite, pentru că întreaga lor fiinţă este plină de beatitudine, care se naşte din faptul că Sinele lor este complet revelat. Aş spune că fiecare fiinţă face parte dintr-o mulţime, mai puţin ghizii spirituali autentici, care sunt unici şi se disting în mod clar de mulţime. Un autentic ghid spiritual trebuie să fie un exemplu prin viaţa şi acţiunile sale. Cel care abuzează de statutul şi puterea lor, profitând de ceilalţi, în mod evident nu îşi află sursa fericirii în interiorul fiinţei lor, deci ei nu pot fi fiinţe realizate spiritual. Un adevărat ghid spiritual nu pretinde nimic. El doar este – el este însăşi prezenţa.

Î: Deci se poate spune că falşii ghizi spirituali au devenit mai mândri datorită experienţelor spirituale pe care le-au avut?

 MA: Există fiinţe care au o experienţă spirituală sau un flash al unei stări divine şi care se grăbesc să considere că acum drumul lor s-a sfârşit, au atins eliberarea supremă. Dar să ştiţi că o fiinţă care nu a atins realizarea supremă poate repeta pretutindeni: „Eu sunt o fiinţă eliberată! Eu sunt o fiinţă eliberată!” Aceasta îi va crea un EGO foarte subtil, care este mult mai periculos decât EGO-ul grosier.

 

Aceste fiinţe nici măcar nu îşi dau seama că ceea ce le motivează este acest ego foarte subtil, care devine o parte a naturii lor. Aceste fiinţe ar face orice pentru nume şi putere. Acest gen de mândrie duce la pierderea capacităţii de a asculta. Iar ascultarea este foarte importantă pe o cale spirituală. O fiinţă care nu ştie să asculte nu ştie să fie umilă. Şi doar atunci când suntem cu adevărat umili ni se va revela Pura Conştiinţă ascunsă în noi. Doar cel mai umil dintre cei umili poate fi considerat cel mai măreţ dintre cei măreţi.

Î: Deoarece există aceste pericole, este bine să cultivăm starea de puritate?
MA: Nu trebuie să devenim acum obsedaţi de puritate. Îndepliniţi-vă DHARMA cu o atitudine corectă şi cu iubire. Iar starea de puritate va veni de la sine.

Î: Ce este DHARMA, în viziunea ta?
MA: DHARMA înseamnă acţiune corectă, la timpul şi locul potrivit.

Î: Cum poate afla cineva care este DHARMA sa?
MA: Iubind viaţa cu o atitudine corespunzătoare şi având o înţelegere corectă, noi vom putea realiza acţiunile care sunt necesare la momentul respectiv.

Î: Cum putem dezvolta în fiinţa noastră o asemenea iubire?
MA: Iubirea nu este ceva ce trebuie dezvoltat – ea se află deja în noi în toată plenitudinea ei. Viaţa nu poate exista fără iubire, ele sunt inseparabile. Trebuie să aveţi o puternică aspiraţie de a atinge eliberarea spirituală în această viaţă. Să fiţi focalizaţi asupra acestui ţel. Astfel de calităţi precum iubirea, răbdarea, entuziasmul şi optimismul nu vor întârzia să apară. Aceste calităţi vă vor ajuta să vă atingeţi ţelul.

 

Un aspirant spiritual obişnuit vrea să îşi păstreze EGO-ul, în timp ce un aspirant autentic îşi doreşte moartea EGO-ului, astfel încât să poată trăi într-o stare de conştiinţă pură şi de iubire. Moartea EGO-ului vă va face să deveniţi nemuritori. Când EGO-ul moare, trăiţi etern în beatitudine.”

„Dacă doreşti să-L cunoşti pe Dumnezeu, trebuie să elimini EGO-ul, găsindu-ţi refugiul lângă un ghid spiritual autentic şi ascultându-l cu umilinţă şi abandonându-te în faţa înţelepciunii sale. Când ne plecăm fruntea în faţa unui ghid spiritual autentic, evităm capcanele EGO-ului şi permitem Sinelui nostru să se reveleze.”

Mata Amritanandamayi

sursa : http://www.interfaith.org/forum/what-is-the-ego-mata-451.html

 

 

 

Promisiunile sufletului...

     Renuntati Acum la promisiunile sufletului ...

Ati pastrat promisiuni ale sufletului pentru vindecare, intregire si conectare, in grupul vostru de suflete, inca de la primele vieti si acum a venit timpul sa renuntati la ele. Nu pentru ca le-ati fi implinit, ci pentru ca acele contracte carora le apartin nu mai fac parte din calea vietii voastre. Implinirea lor, reprezentand vindecarea voastra si a altora a constituit motivul si unul dintre aspectele incarnarilor voastre din punct de vedere al grupului de suflete si al sufletului pereche. Voi ati facut insa din vindecarea celorlalti, misiunea si scopul vostru si asta v-a impiedicat sa va incheiati propria vindecare datorita acestor promisiuni. Acest lucru reprezinta acum o provocare in calea desfasurarii complete a Noului Pamant.

Aceste promisiuni ale sufletului sunt conventii bazate pe frica de a fi alaturi de sufletele voastre pereche, de partenerii karmici si de aceia pentru care va temeti ca nu isi vor revendica puterea sau nu isi vor recunoaste divinitatea in aceasta viata. Le-ati facut aceste promisiuni, pentru a-si putea onora contractele sufletului. Deoarece stiti ca acest lucru sta in calea evolutiei si inaltarii lor si pentru ca aveti un contract de vindecare cu ei, le-ati stat la dispozitie ca sursa si lumina vindecatoare. In acelasi timp insa, din cauza acestor promisiuni, v-ati intarziat si integrarea cresterii propriului suflet, de teama ca ii veti lasa in urma. Nimeni nu ramane in urma si toti se afla acolo unde trebuie sa fie acum.

Fiecare persoana trebuie sa isi ia propria hotarare, cu privire la inaltare si acest lucru determina nivelul lor de participare la acest aspect al ciclului de inaltare. Daca aleg sa isi limiteze evolutia sufletului, ei vor avea alte alegeri si alte oportunitati. Voi sunteti constienti de aceasta alegere si i-ati mai ajutat si inainte in acest sens, privind de fiecare data cu mare tristete si frica, felul in care si-au respins calea spre inaltare si evolutie. A venit timpul sa va serviti interesele propriului suflet si sa hotarati daca va veti ridica la nivelul propriului potential, pentru a imbratisa acest potential si a va permite sa avansati in implinirea dorintei voastre de inaltare.

Nu va ajuta cu nimic daca va limitati evolutia sau posibilitatile, daca ramaneti in urma pentru ca altii sa aiba cat timp vor, pentru a face aceasta alegere. Ei au timp si vor continua sa aiba ocazii de a alege. Voi trebuie sa decideti calea pe care o veti lua, ce doriti sa faceti si nivelul de integrare a energiei Noului Pamant de care va veti bucura. Fiti linistiti stiind ca totul este bine, ca v-ati realizat misiunea si ca puteti trece in spatiul energetic pe care il doreste sufletul vostru pentru voi – un spatiu care sa serveasca caii voastre de inaltare si care sa reflecte vindecarea pe care ati atins-o pe calea voastra. Puneti-va in serviciul bucuriei, pacii si dorintei voastre de inaltare. Acum este timpul vostru, faceti alegerile doar pentru voi si pasiti pe calea de inaltare la care ati tanjit.

 

                              Jennifer Hoffman

 

sursa :email

 

Nisargadatta Maharaj- Calea catre pace

“Maharaj: Cum poate sã fie ceva stabil într-o minte care nu este stabilã?
Î: Este cu putintã sã-mi fac mintea stabilã?
M: Cum poate o minte instabilã sã se facã pe sine stabilã? Bineînteles cã nu poate. Stã în natura mintii sã rãtãceascã de colo colo. Tot ce poti sã faci este sã deplasezi focarul constiintei dincolo de minte.
Î: Cum se face asta?
M: Refuzã toate gândurile cu exceptia unuia: gândul “eu sunt”. Mintea se va revolta la început, dar cu rãbdare si perseverentã ea va ceda si va rãmâne linistitã. Odatã ce vei fi linistit, lucrurile vor începe sã se întâmple spontan si întru totul natural, fãrã nici o interventie din partea ta.
Î: Pot sã evit aceastã bãtãlie prelungitã cu mintea mea?
M: Da, poti. Trebuie doar sã-ti trãiesti viaþa asa cum vine, dar cu agerime, cu vigilentã, lãsând ca totul sã se întâmple asa cum se întâmplã, fãcând lucrurile naturale pe calea naturalã, suferind, înveselindu-te asa cum aduce viata. si asta e o cale.
Î: Ei bine, atunci eu pot tot atât de bine sã mã cãsãtoresc, sã am copii, sã pornesc o afacere… sã fiu fericit.
M: Sigur. Tu poti sã fii fericit sau sã nu fii, fã cum îti place.
Î: Totusi eu doresc fericirea.
M: Fericirea adevãratã nu poate fi gãsitã în lucrurile care se schimbã si trec odatã cu timpul. Plãcerea si durerea alterneazã în mod inexorabil. Fericirea provine din Sine si poate fi gãsitã numai în Sine. Gãseste-ti Sinele tãu real (swarupa) si toate celelalte vor veni odatã cu asta.
Î: Dacã Sinele meu real este pace si iubire, de ce sunt atât de nelinistit?
M: Nu fiinþa ta realã este nelinistitã, ci reflectarea ei în minte apare astfel pentru cã mintea este nelinistitã. Este întocmai ca reflectarea lunii în apa agitatã de vânt. Vântul dorintei agitã mintea, iar “eul”, care nu-i decât o reflectare a Sinelui în minte, apare schimbãtor. Dar aceste idei de miscare, de neliniste, de plãcere si de durere sunt toate în minte. Sinele stã dincolo de minte, total constient, dar fãrã grijã.
Î: Cum sã ajung la el?
M: Tu eºti Sinele, aici si acum. Lasã-ti mintea în pace, rãmâi pe deplin constient si linistit si vei realiza cã a rãmâne vigilent, dar detasat, privind evenimentele cum vin si se duc, este un aspect al naturii tale reale.
Î: Care sunt celelalte aspecte?
M: Aspectele sunt infinite ca numãr. Realizeazã unul, si le vei realiza pe toate.
Î: Spune-mi un lucru care sã mã ajute.
M: Tu stii cel mai bine ce îti trebuie!
Î: Sunt nelinistit. Cum pot sã câstig pacea?
M: Pentru ce ai nevoie de pace?
Î: Ca sã fiu fericit.
M: Nu esti fericit acum?
Î: Nu, nu sunt.
M: Ce te face nefericit?
Î: Am ceea ce nu vreau, si vreau ceea ce nu am.
M: De ce nu inversezi: sã vrei ceea ce ai si sã nu-ti pese de ceea ce nu ai?
Î: Eu vreau ceea ce este plãcut si nu vreau ceea ce este dureros.
M: Cum de stii ce este plãcut si ce nu este?
Î: Din experienta trecutã, fireste.
M: Cãlãuzit de memorie tu ai urmãrit ceea ce este plãcut si te-ai ferit de ceea ce este neplãcut. Ai reusit?

Î: Nu, n-am reusit. Plãcutul nu dureazã. Durerea se instaleazã din nou.
M: Care durere?
Î: Dorinta de plãcere, frica de durere, amândouã sunt stãri ale suferintei. Existã oare o stare de plãcere desãvârsitã?
M: Fiecare plãcere, fizicã sau mentalã, are nevoie de un instrument. Atât instrumentele fizice cât si cele mentale sunt materiale, ele obosesc si se uzeazã. Plãcerea pe care o oferã ele este în mod necesar limitatã ca intensitate si duratã. Tu le vrei, pentru cã suferi. Pe de altã parte, chiar cãutarea plãcerii este cauza durerii. Este un cerc vicios.
Î: Eu pot sã vãd mecanismul confuziei mele, dar nu vãd calea de iesire din ea.
M: Chiar examinarea mecanismului aratã calea. La urma urmei, confuzia ta este numai în mintea ta, care nu s-a mai revoltat niciodatã pânã acum împotriva confuziei ºi niciodatã nu s-a mai confruntat cu
ea. Mintea nu s-a revoltat decât împotriva durerii.
Î: Asadar, tot ce pot sã fac este sã rãmân confuz?
M: Fii ager, întreabã, observã, investigheazã, învaþã tot ce poti despre confuzie, cum opereazã ea, ce îti face tie si altora. Fiind lãmurit cu privire la confuzie, devii liber fatã de ea.
Î: Când privesc în mine însumi, aflu cã cea mai puternicã dorintã a mea este sã creez un monument, sã clãdesc ceva care sã dureze mai mult decât mine. Chiar si atunci când mã gândesc la un cãmin, la sotie si copii, este tot pentru cã acestea reprezintã o mãrturie durabilã, solidã, pentru mine însumi.

M: Bine, construieste-ti un monument. Cum îti propui sã faci asta?
Î: Prea putin conteazã ce construiesc, câtã vreme este ceva permanent.
M: Neîndoielnic, tu poti vedea prin tine însuþi cã nimic nu este permanent. Totul se uzeazã, se nãruie, se dizolvã. Chiar si terenul pe care construiesti se prãbuseste. Ce poti tu sã clãdesti care sã dureze mai mult ca orice?
Î: Din punct de vedere intelectual, verbal, eu îmi dau seama cã totul este trecãtor. Totusi inima mea vrea permanentã. Vreau sã creez ceva care sã dureze.
M: Atunci trebuie sã clãdesti din ceva durabil. Ce anume ai, care sã fie durabil? Nici corpul tãu si nici mintea ta nu vor dura. Trebuie sã te uiti altundeva.
Î: Eu tânjesc dupã permanentã, dar n-o gãsesc nicãieri.
M: Oare nu esti tu însuti permanent?
Î: M-am nãscut, voi muri.
M: Poti zice cu exactitate cã nu erai înainte sã fi fost nãscut si poti cumva sã zici atunci când esti mort: “Acum eu nu mai sunt “ Tu nu poti sã spui din proprie experientã cã nu esti. Poti sã spui numai “eu sunt”. Altii, de asemenea, nu-ti pot spune “tu nu esti”.

Î: În timpul somnului nu existã nici un “eu sunt”.

M: înainte de a face astfel de afirmaþii categorice, examineazã cu grijã starea ta de veghe. Curând vei descoperi cã ea este plinã de goluri, când mintea se goleste. Observã cât de putin îti amintesti, chiar ºi atunci când esti pe deplin treaz. Tu nu poti spune cã nu erai constient în timpul somnului. Doar cã nu-ti amintesti. Un gol în memorie nu este în mod necesar si un gol în constiintã.

Î: Este oare cu putintã sã-mi amintesc de starea mea de somn profund?
M: Desigur! Eliminând intervalele de inadvertentã din timpul orelor tale de veghe, vei elimina treptat lungul interval de neatentie pe care îl numesti somn. Vei fi pe deplin constient cã esti adormit.
Î: Totusi problema permanentei, a continuitãtii fiinþei, nu este rezolvatã.
M: Permanenþa este doar o idee, nãscutã de actiunea timpului. Timpul, la rândul lui, depinde de memorie. Prin permanentã tu întelegi memorie statornicã de-a lungul unui timp nesfârsit. Tu vrei sã eternizezi mintea, ceea ce nu este posibil.
Î: Atunci ce este etern?
M: Ceea ce nu se schimbã odatã cu timpul. Tu nu poti sã eternizezi un lucru efemer – numai ceea ce este neschimbãtor este etern.
Î: Sunt familiarizat cu sensul general a ceea ce spui. Eu nu tânjesc dupã mai multã cunoastere. Tot ce vreau este pacea.
M: Poti avea toatã pacea pe care o doresti, dacã o ceri.
Î: O cer.
M: Trebuie sã ceri cu o inimã nedivizatã si sã trãiesti o viatã integratã.
Î: Cum?
M: Detaseazã-te de tot ceea ce îti face mintea nelinistitã. Renuntã la tot ce îi tulburã pacea. Dacã vrei pacea, merit-o.
Î: Cu sigurantã, toti meritã pacea.
M: O meritã numai cei care n-o tulburã.
Î: În ce fel tulbur eu pacea?
M: Prin faptul cã esti un sclav al dorintelor si fricilor tale.
Î: Chiar si atunci când ele sunt justificate?
M: Reactiile emotionale, nãscute din ignoranþã sau inadvertenþã, nu sunt niciodatã justificate. Cautã sã ai o minte clarã si o inimã curatã. Tot ce-i nevoie este sã te mentii calm si vigilent, cercetând natura ta realã. Aceasta este singura cale cãtre pace.”

 

 

namaste ! sursa :http://naturadivina.com/2013/09/09/despre-sine/