Iarta ... fii liber !

         




                                                            Profetul (fragment )

       Când Iubirea vă face semn, urmaţi-i îndemnul,

       Chiar dacă drumurile-i sunt grele şi prăpăstioase,
       Şi când aripile-i vă cuprind, supuneţi-vă ei,
       Chiar dacă sabia ascunsă-n penaju-i v-ar putea răni,

       Iar dacă vocea-i vă vorbeşte, daţi-i crezare,
      Chiar dacă vocea-i ar putea să vă sfarme visurile, asemenea vântului din miazănoapte care vă pustieşte grădinile.
       Fiindcă, precum iubirea vă încunună, ea trebuie să vă şi crucifice. Precum vă face să creşteţi, ea trebuie să vă şi reteze uscăciunile.
       Precum ea se ridică până la înălţimea voastră, alintându-vă ramurile cele mai fragile care freamătă în lumina Soarelui,
      Tot la fel va răzbate până în adâncul rădăcinilor voastre, zdruncinând încleştarea lor cu pământul.

      Asemeni snopilor de grâu, ea vă seceră.
      Vă treieră pentru a vă descoji.
      Vă vântură spre a vă curăţa de pleavă.
      Vă macină până la înălbirea făinii.
      Vă frământă până ajungeţi foarte supuşi,
      Ca apoi să vă hărăzească focului său şi să puteţi deveni pâinea sfântă la ospăţul divin.

      Toate acestea vi le va da Iubirea, pentru ca, astfel, să vă puteţi cunoaşte tainele inimii şi astfel să deveniţi o parte din inima Vieţii.
      Dar dacă, stăpâniţi de teamă, veţi căuta doar tihna şi plăcerea dragostei,
      Atunci e mai bine să vă acoperiţi goliciunea şi să ieşiţi din treierişul Iubirii,
      Spre a vă întoarce în lumea fără de anotimpuri, unde veţi râde, dar nu cu întreaga voastră bucurie şi unde veţi plânge, dar nu în toate lacrimile voastre.

      Iubirea nu se dăruie decât pe sine şi nu ia decât de la sine.
      Iubirea nu stăpâneşte şi nu vrea să fie stăpânită,
      Fiindcă Iubirii îi este de ajuns Iubirea.

     Când iubiţi, nu trebuie să spuneţi: „Creatorul e în inima mea”, ci mai degrabă: „Eu sunt în inima Creatorului”,
     Şi să nu credeţi că puteţi croi singuri drumul Iubirii, fiindcă Iubirea, dacă o meritaţi, vă va arăta drumul ea însăşi.

      Iubirea nu are nici o altă dorinţă decât aceea de a se împlini.
      Dar dacă iubeşti şi trebuie să ai dorinţe, fie ca ele acestea să fie:
      Să te topeşti şi să devii izvor ce sursurul în noapte şi cântă,
      Să cunoşti durerea prea marii duioşii,
      Să fii rănit de înţelegerea Iubirii,
      Să sângerezi de bunăvoie şi, bucurându-te,
      Să te trezeşti în zori cu inima întraripată şi să înalţi mulţumire pentru încă o zi de Iubire,
      Să te odihneşti la ceasul amiezii şi să cugeţi la extazul Iubirii,
      Să te întorci împăcat acasă la ora amurgului,
      Şi, apoi, să dormi înălţând în inimă o rugă pentru cel iubit, iar pe buze un cântec de laudă.”

      Iubirea nu se daruie decat pe sine si nu ia decat de la sine.
      Iubirea nu stapaneste si nu vrea sa fie stapanita,
      Fiindca Iubirii ii este de ajuns Iubirea.

                                                             <  Kahlil Gibran >

Experientza luminii,,,intru iluminare

         


Ce trebuie, oare, sa faci pentru a deveni iluminat ? Care sunt, in aceasta stare launtrica, semnele succesului ?Cum si in ce sens se schimba viata noastra, pe masura ce ne iluminam?


PENTRU A DEVENI ILUMINAT NU ESTE NECESAR SA FACI CEVA ANUME , DEOARECE ILUMINAREA ESTE O STARE LAUNTRICA CE SURVINE SPONTAN, ATUNCI CAND SUNTEM TOTAL CONSTIENTI.

Toate experientele exista deja , in stare potentiala, in tine.Tu te poti oricand deschide, fata de ele, fulgerator.Expansiunea totala se afla oricand la indemana noastra, dincolo de timp, fiind posibila atat in tine, cat si in afara ta.Nimic nu te poate impiedica, cu adevarat, oprindu-te din calea ta. Cu cat urci mai sus, pe nivele din ce in ce mai elevate de vibratie, cu atat iti este mai usor sa continui.

Experienta constiintei totale nu inseamna nicidecum sa fii, in permanenta, simultan constient de fiecare detaliu al Universului.A avea constiinta totala, infinita sau, cu alte cuvinte, a fi SPATIU, desemneaza starea de A FI ORICAND PREGATIT sa devii total constient de orice lucru, fiinta sau stare care poate fi conceputa.Inseamna, de asemenea, sa nu opunem nici un fel de rezistenta, sa nu negam nici un concept(caci prin negare respingem,ceea ce are drept efect o instantanee contractie a constiintei).Prin urmare,pentru a deveni iluminat nu trebuie neaparat sa dobandim idei sau experiente absolut noi(pentru ca noi avem deja, in universul nostru launtric, la nivel potential, TOATE experientele posibile) si nu trebuie, de asemenea, sa acumulam virtuti artificioase sau sa induram, in mod aberant, suferinte inutile. Tot ceea ce in ETERNITATE exista poate fi experimentat CHIAR ACUM , cu o constiinta total expansionata.

Aminteste-ti in permanenta ca esti o fiinta LIBERA, care se poate auto-determina in intregime.Nici o alta fiinta vie, sau grup de fiinte, nu-ti poate influenta vibratia specifica, daca tu- cu fermitate- nu vrei aceasta.Prin urmare, nu exista nimic in Univers care sa poata sa se opuna vointei tale libere, daca tu nu permiti cumva aceasta.

Asta inseamna ca nimic si nimeni, in afara ABSOLUTULUI, nu are putere asupra ta, impotriva vointei tale : nimeni nu te poate ispiti, nimeni nu te poate corupe, nimeni nu-ti poate sta in cale.TU si numai TU esti singurul responsabil de nivelul sau modul in care existi.Starea ta interioara nu este niciodata programata in mod inexorabil.Sentimentul de a fi fortat, sau influentat din afara impotriva vointei tale, poate apare numai atunci cand devii extrem de receptiv si dens, cand iti contracti constiinta si te opacizezi.

Procesul iluminarii inseamna, deci, sa-ti expansionezi la infinit constiinta si intelegerea intuitiva , in asa fel incat sa poti cunoaste fulgerator, in profunzime, orice fiinta, prin empatie, si sa percepi intregul univers ca fiind o inefabila interactiune perpetua de fiinte vii.

Cu cat refuzam cu mai multa indaratnicie si suspiciune sa iubim alte fiinte, cu atat nivelul nostru launtric scade.

Pe de alta parte, cu cat ne deschidem mai mult fata de fratii si surorile noastre din Cosmos, cu atat mai mult, si mai repede, tot ceea ce ne inconjoara isi pierde densitatea materiala dominanta, noi dimensiuni, pana atunci invizibile, adaugandu-se treptat viziunii noastre euforice si imbogatite asupra lumii.

Iluminarea este orice experienta beatifica, plenara, care ne expansioneaza spontan constiinta dincolo de limitele sale umane obisnuite.Am putea chiar spune ca iluminarea ultima inseamna a-ti da pe deplin seama ca nu exista nici o limita a acestei expansiuni infinite si ca intreg Universul e viu.

A fi iluminat inseamna a avea o constiinta cat mai rafinata, treaza si infinit flexibila.Iluminarea este chiar trairea procesului expansiunii nelimitate.ILUMINAREA nu desemneaza nicidecum stabilirea unor noi limite, ci disparitia definitiva a tuturor limitelor.

O fiinta iluminata nu este nicidecum obligata sa fie sau sa nu fie ceva, in conformitate cu normele sau conventiile artificiale ale societatii umane, deoarece, in sufletul ei, ea este acum TOT.Ce inseamna , de fapt, sa fii TOT ?

Aceasta inseamna sa fim mai mereu capabili sa concepem si sa continem in noi insine adevarul intreg si nu numai jumatati sau sferturi de adevar.Inseamna , cu alte cuvinte, sa-ti dai seama ca, atunci cand etalezi in mod ostentativ pozitivul, creezi in tine insuti, in acelasi timp, negativul corespunzator.

Atunci cand avem un ideal fantasmagoric de sfintenie, trebuie sa acceptam detasati si pacatul care-l insoteste (in mod necesar) si sa avem in acelasi timp constiinta responsabilitatii pentru faptul de a-l fi creat, gratie acestei mentalizari.

In general, datorita ignorarii acestor mecanisme profunde, noi nu recunoastem ca singuri am creat aceste negative si de aceea nici nu le putem controla, fiind astfel, mai mereu , obligati sa traim intr-o lume a suferintei, a pacatului si ignorantei.In aceasta situatie, cu cat vom face eforturi mai mari si mai incrancenate sa eliminam raul din noi, cu atat mai mult rau va fi de eliminat, pentru ca atunci EFORTUL DE A ELIMINA e motivat doar de NON-ACCEPTARE, stare care, dupa cum am vazut, provoaca automat contractia constiintei noastre si determina opacizare.

Daca, insa, ramanem in permanenta deschisi si permeabili la astfel de aspecte, aparent negative, nu vom mai fi constransi sa acceptam pasivi ca raul sa faca parte din viata noastra.Daca intelegem, de exemplu, ca uratul deja este in permanenta in noi, suntem fulgerator liberi sa cream frumosul.Daca stim ca prostia este tot timpul in noi, devenim spontan capabili sa manifestam inteligenta creatoare.

Iubirea este manifestarea beatifica cea mai inalta, deoarece iubirea include intotdeauna in ea si ceea ce nu este iubire.Iubirea permite sa experimentam viata plenar si armonios, fara sa opunem rezistenta la nivel mental, dandu-ne astfel posibilitatea sa ne ridicam gradat deasupra MATERIEI si ENERGIEI, pentru a deveni SPATIU beatific.La acest nivel, unde iubirea pura este permanent constanta si constiinta total trezita, vom putea intelege, prin experienta directa, in straturile cele mai profunde ale fiintei noastre, aparentul miracol de a contine simultan, in noi insine, contradictii polare, antagonisme complementare si fascinante paradoxuri.Atunci vom fi liberi sa experimentam tot ceea ce vom dori, deoarece vom fi totdeauna constienti ca, in permanenta, vom contine si opusul dorintei noastre pozitive.Daca privim cu calm si detasare evenimentele nedorite, care pot sa apara datorita acestui fenomen, absorbindu-le mental , adica neopunandu-le rezistenta, acceptandu-le detasat si, in acelasi timp, iubindu-le, impacati, pentru faptul ca nu le agream, ne vom putea rafina si eleva constant frecventa vibratiilor noastre dominante.

Pentru aceasta, este esential sa ne amintim ca ceea ce se intampla nu este atat de important precum felul sau modul cum reactionam interior la ceea ce se intampla."

 
   sursa : cap 2.Experienta concreta a iluminarii ( Modalitati simple de iluminare )

Cine suntem noi ?!

                


Noi suntem fiinte egale in potential si Universul este constituit din legaturile care exista intre noi.Universul este constituit in totalitate din fiinte vii care, dupa propriul lor nivel de constiinta, au, mai mult sau mai putin, libertatea si puterea sa-si determine singure cursul existentei lor.

Tot ceea ce voi spune in continuare se bazeaza pe acest adevar fundamental si orice problema se poate rezolva raportandu-te la el si trecandu-l prin filtrul meditatiei tale.

Substratul ultim al Universului e constituit din CEVA UNIC ,care este atat de infinit, grandios, incat nu poate fi definit in concepte care sa aiba inteles pentru nivelul nostru actual.Daca nu intuim inca acest adevar, tot ceea ce trebuie sa facem este sa acceptam , ca ipoteza de plecare, existenta acestui CEVA UNIC si sa ne convingem apoi, prin experienta directa, ca acest ABSOLUT duce la singura explicatie rezonabila a lumii, asa cum o stim cu totii.

Functia de baza a oricarei fiinte este EXPANSIUNEA si CONTRACTIA.Fiintele expansionate sunt pline de energie si permeabile, fiintele contractate sunt inerte, dense si impermeabile.Prin urmare, fiecare dintre noi , singur sau in grup, poate apare ca fiind SPATIU, ENERGIE sau MATERIE, in functie de raportul dintre expansiunea si contractia specifica fiecaruia si de tipul de vibratii pe care fiecare il manifesta, prin alternanta expansiune-contractie.Fiecare fiinta isi controleaza propriile sale vibratii specifice, cu care este OBISNUITA.

O fiinta complet expansionata este SPATIU . Deoarece expansiunea este permeativa, putem fi "in acelasi spatiu " cu una –sau mai multe- fiinte expansionate .De fapt, este posibil ca toate entitatile din Univers sa fie in acelasi spatiu, in care exista simultan mai multe dimensiuni.

Expansiunea o experimentam sub forma constiintei largite, a intelegerii profunde, a intuitiei spirituale, a iubirii universale, a inefabilei euforii, a compasiunii infinite etc.

Atunci cand suntem in totalitate expansionati, avem un simtamant plenar de constiinta totala, de fuziune profunda cu intreaga Viata, pe toate nivelele sale de existenta.La acest nivel nu avem nici o rezistenta vis-a-vis de orice alta vibratie elevata sau de interactiunea cu orice alta fiinta, fata de care avem afinitati profunde.Este o stare de beatitudine atemporala, in care avem libertatea unei alegeri nelimitate, din perspectiva infinitelor posibilitati care, la acest nivel, ne devin, cu usurinta, mult mai accesibile.

Spatiul este un nivel extrem de elevat al experientei, nivel pe care fiecare dintre noi il poate atinge, dar este extrem de dificil de vorbit despre el, din perspectiva dimensiunii in care ne aflam in prezent, deoarece acesta poate fi inteles NUMAI PRIN EXPERIENTA DIRECTA,la nivelele cele mai profunde ale fiintei.

Toate experientele sunt accesibile Mentalului Unic, iar Mentalul Unic este noi toti, sau oricare dintre noi, la cel mai inalt nivel de expansionare.

Dumnezeu cel nelimitat n-ar fi putut crea nimic limitat din EL-INSUSI ; fiecare entitate este , deci, infinita, fiind fiecare – in felul sau – un duplicat analogic al lui Dumnezeu, realizat "dupa chipul si asemanarea Sa".

Atunci cand o fiinta este total contractata, ea este Materie(de exemplu o particula subatomica, privita ca o fiinta care a suferit o implozie totala).

Datorita gradului enorm de contractie, o astfel de fiinta nu e capabila sa fie in acelasi spatiu cu alte fiinte ; prin urmare, contractia este simtita ca teama,suspiciune, durere, inconstienta, ignoranta, ura, egoism, nesiguranta, izolare, tristete etc.

Acestea sunt stari specifice nivelului vibrant al Materiei, dar ele pot fi depasite fulgerator prin starea de IUBIRE, ce va determina o expansionare, adica prin renuntarea la orice impotrivire vis-a-vis de ceea ce respectiva fiinta armonizata si dilatata gandeste, vede sau simte .

Atunci cand o fiinta alterneaza ritmic expansiunea si contractia, ea este predominant ENERGIE .

Prin urmare, energia nu este ceva obectiv - energia la fel ca si spatiul si materia, este rezultatul actiunii a numeroase fiinte vii aflate la un anumit nivel de constiinta.Aceste fiinte -energie sunt oarecum receptive la sugestiile mediului si reactioneaza, fata de ambianta in care exista, intr-un mod specific, care este adesea usor de prevazut, datorita fenomenului selectiv de rezonanta si putere la unison, pe care il declanseaza, in mod automat, frecventa dominanta a nivelului la care se afla.

Nivel extrem de inalt de constiinta

FIINTE-SPATIU -vibratie extraordinar de rapida, elevare

-sentiment mereu crescand de plenitudine, libertate, euforie, dilatare

FIINTE-ENERGIE -nivel intermediar

-nivelul cel mai scazut de constiinta

FINNTE-MATERIE -vibratie foarte lenta, opacitate

-sentiment mereu crescand de incordare, suspiciune, constrangere si dezordine

Spatiul emite ENERGIE, iar ENERGIA se cristalizeaza si se coaguleaza in MATERIE.

Universul este o infinita armonie, generata, de asemenea, prin intermediul anumitor fiinte vibrante, structurate pe nivele, precis definite, de vibratie.Fiecarui nivel de vibratie ii corespund anumite stari si anumite idei(informatii) specifice.De asemenea, perceptia lumii este strans legata de nivelul vibratil la care ne aflam si prin intermediul caruia ne manifestam si simtim de obicei.Aceasta stiinta este insa atat de vasta si de inefabila, incat este cu totul pueril si ridicol sa incerc sa o cuprind in vorbe.

Ceea ce incerc sa schitEZ in aceasta prezentare este o anumita ATITUDINE INTERIOARA FUNDAMENTALA care, odata permanentizata, va facilita fiintei umane sa-si regaseasca constiinta libertatii si infinitatii sale originare.Ceea ce este important sa retinem , in aceasta directie, este ca intregul Univers este constituit, aproape in exclusivitate, din fiinte vii aidoma noua.Fiecare particula subatomica poate fi o sui-generis fiinta vie.Fiecare molecula sau celula este un grup de fiinte vii, care functioneaza in stransa corelatie, ca un tot.Energia este, printre altele, un mare numar dintre noi vibrand impreuna, la unison.Spatiul, cu diferitele sale dimensiuni, este poeconomiilet de un numar infinit din fratii si surorile noastre, in perfecta beatitudine .

Nu exista, prin urmare, nici o diferenta fundamentala intre materia vie si materia asa-zis "moarta", deoarece ambele sunt alcatuite din entitati vii.Nu numai materia este convertibila in energie, ci si energia este convertibila in spatiu si vice-versa.

Numai limitarea penibila a constiintei noastre ne face sa credem, in mod fals, ca surorile si fratii nostrii sunt" materie obiectiva","energie","spatiu".

TOTDEAUNA AVEM EXPERIENTE SI PERCEPTII STRICT CORESPUNZATOARE NIVELULUI NOSTRU DE VIBRATIE. NICIODATA NU PUTEM AVEA DECAT FERICIREA PE CARE O PUTEM INTELEGE.

Aceste legi se aplica tuturor, fara nici o exceptie.Legile nu vin de nicaieri din afara noastra.Ele vin din adevarul ca toti suntem EGALI IN POTENTIAL, TOTI AVEM ACELEASI INFINITE POSIBILITATI.Suntem liberi si putem sa facem tot ceea ce voim, in limita acestei legi.Este important sa retinem ca IUBIREA trebuie sa fie prima lege.

Iubirea, asa cum o inteleg inteleptii, este ACTIUNEA de a fi un focar de fericire si sublima implinire, in acelasi spatiu cu alte fiinte, ceea ce inseamna ca iubirea este reala, la fel de reala ca si noi insine.Iubirea, atunci, nu mai este o idée abstracta sau un concept intelectual steril, ci este traita ca ceva divin, inefabil, pe care il manifestam, in ultima instanta, cu intreaga noastra fiinta dilatata in nemarginire.

Poate ca multi dintre noi nu suntem multumiti de nivelul la care existam in Univers, dar, in realitate, noi suntem AICI ....in urma liberei noastre decizii de a ne expansiona in iubire sau de a ne retrage suspiciosi de la ea.

Creierul si corpul pe care il avem in present, familia, societatea, momentul istoric in care am fost nascuti, toate acestea, si multe altele, au fost determinate prin actiunile tale anterioare, de tine insuti, de gradul tau de expansiune, de cat de mult ti-ai dorit sau iti doresti sa iubesti.

Nimeni nu ti-a facut nimic pe nedrept, nimeni nu te-a pedepsit din intamplare, nimeni nu te-a fortat.In experienta fiecarei secunde pe care o traiesti, exista o absoluta justitie.Nimic nu e ascuns, nimic nu e pierdut, nimic nu e uitat, nimeni nu e niciodata abandonat.

Orice fiinta vie, constiinta de sine, care aspira sa se depaseasca, este capabila sa manifeste (si sa-si amplifice prin antrenament)capacitatea de CONSTIENTIZARE.Aceasta capacitate presupune ca, printr-o expansiune a sferei de ATENTIE, aspectul constientizat sa fie INCLUS in sfera constiintei si perceput in simultaneitate cu celelalte aspecte ,care se afla deja acolo.

Acesta este deci efortul principal pe care trebuie sa-l facem :SA CONSTIENTIZAM PLENAR- ADICA SA ACORDAM, IN PERMANENTA, O ATENTIE TOTALA , PERMEABILA, IUBITOARE, FATA DE ABSOLUT TOT CEEA CE EXISTA IN SPIRITUL NOSTRU, IN CORPUL NOSTRU, IN JURUL NOSTRU ,IN CEILALTI OAMENI

Expansionarea in iubire plenara este o actiune pe care o poate realiza, permanent si oricand, fiecare fiinta din Univers, indiferent de nivelul la care se afla.O constientizare plina de bunavointa ne va duce in paradis, o constanta atitudine iubitoare ne va elibera.Procedand mai mereu astfel, vom constata ca nimic altceva nu ne controleaza destinul si vom simti gradat liberetatea.

Comportarea buna este un alt element important.INDIFERENT CE AI FACE, IUBESTE-TE CA FACI ACEASTA.Orice ai gandi, iubestet-te pentru ca gandesti aceasta.Iubirea este singura dimensiune care trebuie amplificata si rafinata.Iar daca nu esti sigur, sau nu stii ce inseamna sa iubesti cu adevarat, iubeste-te din tot sufletul pentru ca nu stii inca ce e iubirea.Nu exista nimic mai important in acest Univers decat iubirea nesfirsita, pe care fiintele constiente o manifesta detasat, una fata de alta, in deplina libertate, fara posesivitate sau gelozie.

Nu vei fi capabil sa depasesti, ireversibil, actualul tau nivel vibratoriu dominant, pana ce nu vei invata sa te iubesti cu adevarat pe tine insuti sau, cu alte cuvinte, sa te accepti in totalitate ASA CUM ESTI ACUM.

Indiferent care este nivelul tau spiritual, indiferent unde te afli in Univers,alegerea ta este mereu aceeasi: sa-ti expansionezi constiinta sau sa te contracti.

Si, totdeauna, trebuie sa incepi exact de acolo de unde esti.Daca esti constient, nu mai este nimic rau in a fi acolo unde esti- aceasta fiind doar una din nenumaratele experiente, care iti sunt puse la dispozitie pentru a te perfectiona, in functie de aspiratiile tale sau nivelul tau launtric.Ceea ce tu esti,pot fi si eu ; ceea ce eu sunt, poti fi si tu.Ceea ce eu sunt astazi, tu vei putea fi,fara indoiala, in viitorul apropiat

Tot ceea ce facem se oglindeste fidel in noi insine si, chiar atunci cand incetam a mai actiona, oglindirea respectivei actiuni se intipareste pentru totdeauna in noi,determinand un raspuns oarecum asemanator, mai devreme sau mai tarziu ;prin urmare, cel mai adesea, nu trebuie sa ne impotrivim, ci sa transcendem, deoarece impotrivirea inseamna nonacceptare, ducand la contractie, pe cand transcenderea inseamna acceptare plenara, inglobare,ducand la expansiune !

Impotrivindu-te, te implici si adesea suferi, pe cand, transcenzand, te detasezi.

Aceste legi actioneaza, indiferent daca suntem sau nu de acord cu ele, indiferent daca suntem sau nu constienti de ele, indiferent daca folosim vorbe pentru a le discuta, sau chiar si atunci cand le percepem intuitiv realitatea.

Iubirea este ceva euforic, pe care il faci, in primul rand,pentru tine insuti, fara ca prin aceasta sa fii egoist, si rezultatele se traiesc launtric,direct proportional, in propriile tale experiente.

Orice informatie de acest gen exista in permanenta in spatiu si nu are nevoie de carti, pentru a fi cunoscuta sau pentru a actiona.Ea este totdeauna, in stare potentiala, chiar si in tine.

Misterul iubirii este dincolo de ratiune :tu stii ca toti suntem egali in potential, ca, intr-adevar, nimeni nu are nevoie de ajutor din partea nimanui, nimeni nu are nevoie sa i se spuna sau sa i se dea ceva, deoarece, la nivel potential, fiecare dintre noi are totdeauna tot ceea ce este necesar, si, cu toate acestea, faci cel mai dezinteresat si cel mai plin de compasiune act din cate exista, oferind, prin iubire, fratilor si surorilor tale, tot ceea ce e mai bun si mai frumos in tine.In acest fel, retransmiti si altora, la momentul oportun, ceea ce ai primit si tu atunci cand a fost necesar.

Universul, asa cum il percepem noi de la nivelul la care suntem, poate fi considerat iluzoriu, sau, mai bine zis, partial adevarat,si, tocmai de aceea avem cu atat mai mult motiv in plus pentru a ne bucura de el in mod detasat si de a-l iubi dezinteresat, in loc sa ne lasam inspaimantati si inrobiti prosteste de propria noastra imaginatie,care,atunci cand nu este pe deplin controlata, ne ascunde mai mereu aspectele esentiale ale manifestarii universale.

Tot ceea ce se intampla pe Pamant isi gaseste instantaneu reflexia pe oricare dintre nivelele vibratorii, de la cel mai elevat si pana la cel mai de jos.Astfel, orice actiune a noastra produce modificari, mai mult sau mai putin profunde, la absolut toate nivelele manifestarii macrocosmice.Suntem-deci-in totalitate liberi sa facem sa predomine in fiinta noastra oricare dintre aceste nivele.Pentru aceasta nu trebuie sa schimbam nimic altceva, decat sa ne focalizam intens atentia si sa ne amplificam iubirea.

Deoarece Universul e constituit in totalitate din fiinte vii,care, in general au controlul deplin asupra propriului lor nivel si asupra naturii legaturilor pe care le stabilesc cu celelelte fiinte vii,nu este absolut nimic,in structura de TOT armonios a acestui Univers, care sa trebuiasca sa fie corelat sau modificat in vreun fel .

Pretutindeni in Univers exista constiinta si fiinte capabile sa ia, la modul constient,propriile lor decizii.Iubirea universala cosmica nu pierde nicodata controlul :legile ei sunt la fel de logice, exacte si implacabile ca si legile fizicii.

Ea este un mare mister si de aceea nu putem spune, in acest moment al evolutiei noastre, ca avem totala cunostinta despre aceste legi .La un anumit nivel de evolutie spirituala, oricine ajunge sa stie ca, in orice situatie, avem cu totii exact ceea ce meritam.


multumiri sursei : http://www.esoterism.ro/ 

Spirit <<< Vibratie >>>Creatie

                   


Asa cum apa, aburul si gheata reprezinta stări diferite de agregare ale aceluiasi lucru, vibrand cu frecvente diferite, în același mod, materia și energia sunt aceeași substanța vibrand cu frecvente diferite. Frecvențe inalte abur Conștiința Frecvențe medii apa (lichid) Spirit (energie electromagneterica) Frecvențe joase Gheața Materie Toate lucrurile sunt Spirit ce vibreaza cu diferite frecvente. Materia este energie solidificata. Materia este energie a Spiritului ce vibreaza cu o frecventa joasa. Trupul tau este Spirit solidificat, Spirit cristalizat. Spiritul tau nu este in trupul tau. Trupul tau este in Spiritul tau. Pe masura ce-ti ridici vibratiile, devii tot mai asemanator Spiritului, facand creatia realitatii proprii mult mai maleabila si usor de modificat/schimbat.

               "Primirea" realității pe care ți-o dorești

Un radio nu trebuie să creeze programul pe care dorește să-l asculte. Mai degrabă, el necesită să primească un program ce exista deja creat. Si se transforma intr-un receptor potrivind frecventele, sincronizandu-le - creând vibrații similare – cu cele ale programului pe care dorește să-l redea/primeasca. Asemanator, nu e necesar ca tu sa creezi realitatea pe care ți-o doresti, deoarece ea exista deja printre infinitele realități probabile ce coexista simultan. Tot ceea ce ai de facut este sa te transformi intr-o “antena” eficienta, astfel încât, prin similaritatea vibratiilor, sa poti primi acea realitate. In primul rand, tu trebuie sa fii acea vibratie. Apoi, tu vei primi automat acea realitate. Tu trebuie sa "vezi" realitatea pe care o preferi ca existand in momentul acum. Apoi, va deveni concreta, tangibila in realitatea ta exterioara. Un radio utilizeaza un selector de canale pentru a selecta si primi un post de radio anume – din multitudinea de programe care exista simultan in jurul sau. Asemanator, exista realitati probabil infinite pe care le-am putea "primi" si experimenta in fiecare moment. Cum selectam acel program pe care dorim "sa-l extragem" in planul manifestarilor pentru a-l experimenta ? Noi selectam si primim "versiuni" specifice ale realitatii in baza credintelor noastre. Noi selectam si primim în baza încrederii noastnoastre 100% în „ceea ce stim ca fiind adevarat”.Iată si "principiul practic" de functionare: Asa cum un radio trebuie mai intai sa vibreze cu o anumita frecventa pentru a "primi" programul ales (din toata multitudinea de programe simultane posibile) care se intampla sa vibreze cu aceeasi frecventă, tot asa si...

 

Fiecare credinta te face sa vibrezi pe un set unic de frecvente. Aceste frecvente atrag, prin rezonanta similara, acele holograme ce vibreaza cu aceleasi frecvente. Aceasta insemnand că, din matricea universala "de fundal" a infinitelor holograme posibile (toate infinitele „versiuni” posibile ale realitatii care co-există simultan), acele holograme si simboluri care vibreaza sincronicizat pe aceleasi frecvente cu cele ale credintelor tale, sunt "extrase" din aceasta matrice si "primite" de tine sub forma "experientelor fizice exterioare" pe care le simti ca fiind "reale" – pe care le percepi ca fiind "realitatea obiectiva". Asadar fiecare credinta reprezinta un set unic de frecvente care constituie șablonul ce determina care holograme vor fi atrase in experienta proprie.In ceea ce credem cu tarie si suntem "ferm convinsi ca asa este", constituie bazele aliniamentului vibrational din care noi primim acea "versiune" a realitatii. Aceasta incredere sau "cunoastere" constituie, de fapt, mecanismul prin care se manifesta creatia. Fara credinta nu am putea crea nici o realitate si am fi inexistenti. In fiecare moment dat, noi credem cu fermitate ceva. Toate "versiunile" posibile ale realitatii tale deja exista.

De fapt, ele co-exista – chiar sub nasul nostru – chiar AICI si ACUM. Totusi, majoritatea acestor “versiuni” ne sunt invizibile, ele devenind “vizibile” doar atunci cand ne “acordam” (prin crezurile noastre), pentru a deveni compatibili si a rezona cu frecventele unei anumite “versiuni”. Mai mult, din moment ce Timpul este doar o iluzie locală care nu exista cu adevărat, tot ceea ce speri “sa devii” sau “sa obtii”, tu deja ai devenit sau ai obtinut. Daca acea realitate este inca invizibila pentru tine, asta se datoreaza numai faptului că, crezurile tale nu te-au facut inca sa vibrezi in acea manieră care este în sincron cu aceste versiuni. Tu conții TOT – toate “versiunile” posibile. Si toate aceste versiuni aici/acum se gasesc in stari vizibile/invizibile pentru tine, in functie de crezurile tale referitoare la o anumita versiune. Tu “vezi” si “experimentezi obiectiv” doar versiunile care sunt sincronizate cu modul tau de vibratie, iar aceasta vibratie este determinata de credintele tale din   fiecare moment al existentei.


                                          <<< Bashar >>>

Divinul din noi transpus in cuvinte ...

                       


Deja avem momente in viata in care ni se permite sa ne amintim fragmente din vieti ale noastre din trecut. Noi suntem, pe Pamant ca sa invatam, avem dreptul sa facem niste alegeri si suportam consecintele alegerilor noastre.Inainte de a ne reincarna, noi decidem,impreuna cu niste Clauze Divine pe care le avem, ce vrem sa facem in aceasta viata,ce dorim sa reparam din trecut, ce vrem sa invatam ca sa evoluam spiritual. Si astfel incheiem un fel de contract cu Dumnezeu. Trasam liniile principale ale planului acestei vieti, decidem ce oameni vrem sa intalnim in momente importante ale vietii, prin ce situatii sa trecem pentru a evolua, ce parinti sa avem care sa ne ajute in ce avem de facut(parintii ne pot oferi experiente placute sau neplacute, in functie de lucruri, pe care le avem de invatat) si in final Dumnezeu ne da tot ce ne trebuie pentru a duce la capat ce ne-am propus: ingeri pazitori, ghizi spirituali,suport. Cand ne nastem insa, uitam tot. Si ne trezim pusi in fata a numeroase situatii, de multe ori neplacute, pe care de alfel, ni le-am ales singuri inainte de a veni pe Pamant. Unii oameni intreaba:...''de ce nu suntem ajutati sa ne amintim ce ne-am propus in aceasta viata?" Pentru ca daca ne-am aminti, nu am trece efectiv prin anumite lectii, nu ne-am mai putea concentra pe ele. Am fi distrasi de la informatiile pe care le-am primit in trecut. De aceea se si recomanda sa nu accesezi memoria sufletului tau din pura curiozitate, ci doar cand ai ajuns intr-un moment in care ai putea utiliza acea informatie intr-un moment responnsabil, oricare ar fi scopul ei. Inainte sa te reincarnezi iti stabilesti daca vei avea acces intr-un anumit moment din viata ta, la informatii legate de trecutul tau. Dar daca nu accesezi trecutul si nu esti neaparat un om"spiritual", nu inseamna ca nu poti sa iti atingi obiectivele pe care ti le-ai propus in aceasta viata. Oricum, cand pleci de pe pamant ai acces natural la memorii, ca sa poti constientiza ce ai invatat, altfel nu te-ar ajuta la nimic procesul de invatare. Iti amintesti cine esti tu de fapt, iti revine memoria tuturor vietilor tale, te analizezi cu bune si rele, compari ce ti-ai propus sa faci cu ce ai facut. Faci acest lucru impreuna cu calauzele tale divine. Judecata despre care se vorbeste este de fapt analiza pe care ti-o faci tu ca suflet si toate bunele si relele pe care le-ai facut in timpul vietii pe Pamant. Atunci vezi cum ai folosit oportunitatile care ti s-au oferit in viata pentru a face ce ti-ai produs tu sau cum le-ai ratat prin liberul arbitru.


Nu Dumnezeu ne judeca, ci noi ne judecam singuri iar El ne da iertarea. Ne alina suferinta si ne ajuta sa continuam sa ne dezvoltam pentru a ajunge acolo Sus, langa El, in al saptele Cer. Dar cum precizam mai sus, noi ne propunem in linii mari ce vrem sa facem in aceasta viata iar detaliile le adaugam aici pe Pamant. E posibil sa nu facem tot ce ne-am propus sau din contra, chiar sa depasim ce ne-am propus sa facem, inca din timpul vietii. In acest caz daca am reusit sa atingem toate obiectivele fiind inca in trup, calauzele noastre activeaza niste schite de vieti pe care ar urma sa le avem si ne ajuta sa facem si din ele cate ceva in aceasta viata. Atunci esti deja o persoana extrem de angajata pe procesul evolutiv care intelege ca viata pamanteasca reprezinta o scoala care te invata sa te apropii mai mult de Divinitate, purificandu-ti sufletul.

Unii oameni se intreaba:''de unde stim daca suntem pe calea corecta? Cum ne putem da seama, fiind inca pe pamant?".Cei care sunt pe directia corecta sau chiar si-au depasit ce si-au propus, au sentimentul ca viata lor se desfasoara''asa cum trebuie'', pe cand ceilalti care s-au departat de la planul lor divin au sentimentul ca totul e scapat de sub control. Noi am avut de-a lungul vietiilor noastre mai multe identitati (am avut personalitati diferite, am avut niveluri diferite, am trait in medii diferite). In taramurile complexe pe care noi nu le putem percepe, aceste'' identitati'' sunt cumva active, in sensul ca unele probleme cauzate de ele pot fi rezolvate de noi in viata prezenta.Si in momentul in care am venit sa le rezolvam in prezent. Ele au intr-un fel nevoie de noi pentru ca singure nu au putut in vietiile lor pe Pamant sa rezolve aceste probleme.

Tu nu iti propui sa rezolvi intr-o singura viata toate problemele din trecut care te impiedica in evolutie, ci doar o parte din ele. Dar memoria colectiva a tuturor acestor identitati scoate in lumina cate o situatie prin care tu, trecand prin aceasta viata si rezolvand-o, eliberezi intr-un fel acea identitate care a determinat cauza unei probleme din prezent.''Evenimentele petrecute de-a lungul vietilor sunt ca o broderie'' spunea Christopher Bache in cartea sa extraordinara ''Reincarnarea si reteaua existentei''.

Privim o broderie complicata si vedem ca doua puncte de la suprafata ei care par a nu avea nicio legatura ...fiind prinse pe spate cu fire intre ele.Totul se intampla cu un motiv si exista o intreaga retea a existentelor noastre si intre multele suflete create de Dumnezeu. Spuneam ca noi stabilim si oamenii cu care ne vom intalni in viata pe care incepem sa o traim. Dar stabilim acest lucru impreuna cu calauzele noastre si cu sufletele acelor oameni. Vorbim despre oameni care au o anumita importanta in viata noastra. Si trebuie sa tinem cont ca actiunile noastre pe pamant afecteaza si vietiile altor oameni. De aceea este bine sa fim responsabili fata de gandurile noastre, de judecatile noastre si de actiunile pe care le facem si care pot avea impact asupra altora.

Am incercat sa ating doar cateva aspecte legate de suflet, pentru ca acest subiect extrem de complex si oricum noi oamenii stim inca extrem de putine lucruri referitoare la el. Insa atunci cand patrunzi in alte taramuri,comunici cu entitati evoluate spiritual prin simturile extrasenzoriale pe care le poti dezvolta si poti ajunge si la ''Adevarul din sufletul tau''. Atunci intelegi ca tot ce se intampla in viata ta are un scop, ca lucrurile pe care le poti afla despre tine sau despre altii sunt de fapt etape din planul stabilit de fiecare, in linii mari, inainte de a veni pe pamant...ca anumite calauze te pot ajuta direct sau indirect sa stai pe directia pe care ti-ai propus-o, depinzand doar de tine, in calitate de suflet intrupat aflat intr-o materie densa, sa alegi sa urmezi ce primesti sau nu ...iar in functie de aceasta alegere, sa iti determini in parte din viitorul acestei vieti si al altor vieti urmatoare. Multi oameni vin sa intrebe ce si-au propus sa invete in aceasta viata, ce si-au propus sa faca sau sa repare, care este scopul acestei vieti pe care o au ei in prezent. Este bine sa stii ca sunt unele informatii la care nu poti avea acces pentru ca nu te ajuta cu nimic si ...de obicei, ti se aduc in lumina doar situatii care sunt strict legate de situatia ta prezenta.. Poate ati auzit de Memoria Akasha, o structura vie, in continua schimbare, care contine toata memoria Universului, inclusiv pe cea a sufletului tau. Practic atunci cand se acceseaza memoria sufletului tau se lucreaza cu Memoria Akasha. Exista Lorzii Akasha care te urmaresc pe parcursul vietii tale si atunci cand este momentul si daca este momentul iti permite accesul la Sufletul tau. Ei au grija sa accesezi doar informatiile de care ai nevoie, respectand Legile Akashice care sunt extrem de stricte. Mai este bine de stiut ca exista entitati spirituale elevate care nu mai au nevoie sa se intrupeze si care decid sa o faca pentru a ajuta intr-un mod mai direct anumiti oameni de pe Pamant sau omenirea in general, asa cum exista si Ingeri sau unele Spirite ale Naturii care se intrupeaza in acelasi scop. Unele sunt constiente de scopul precis pentru care au venit, altele mai putin sau afla pe parcursul vietii, insa manifesta foarte puternic in timpul vietii caracteristicile pe care le au in Realitatea lor Divina.
 
                      ...un prieten bun al ingerilor ,Doreen Virtue !

Ideea cea mare este ca toti suntem ... UNUL !

         


Ideea cea Mare este ca exista doar Un Dumnezeu - si ca acestui Dumnezeu nu-i pasa daca esti catolic sau protestant, evreu sau musulman, indian sau mormon, sau daca nu ai nici un fel de religie.



Ideea cea Mare este ca tot ce avem de facut este sa ne iubim unii pe altii - si, in lumea noastra, toate celelalte vor avea grija de ele insele, din vointa noastra de a actiona cu afectiune unii cu ceilalti.


Ideea cea Mare este ca nici unul dintre noi nu este mai bun decat altul.


Ideea cea Mare este ca toate resursele naturale ale Pamantului apartin tuturor oamenilor lumii - si asta nu are nimic de-a face cu terenul pe care, in care sau sub care se afla localizate resursele.


Ideea cea Mare este ca nimeni nu "detine" cu adevarat nimic, cu atat mai putin pe altul - sau chiar bucati din planeta care este casa speciei noastre.


Ideea cea Mare este ca libertatea este esenta Vietii, nu ceva ce dobandesti sau ce-ti poate fi dat, ci Ceea Ce Esti - si orice efort de a-i limita exprimarea este un efort de a limita Viata Insasi, pe care sufletul o va re-crea la fiecare nivel, pana ce sufletul, care ESTE libertate, este exprimat pe deplin, in fiecare clipa.


Ideea cea Mare este ca bucuria este starea naturala a fiintei noastre si ca bucuria este intotdeauna exprimata cel mai deplin si cel mai rapid, prin daruirea ei."


                                                                                           <<  Neale Donald Walsch  >>

...cu multumiri sursei,namaste Gabi. http://dincolo-de-materie.blogspot.com/

Legile Belagine...de la valahi,cele care au invesnicit pe cei nobili !

           


1. Dincolo de curgerea timpului si de cugetarea zeilor, este Focul cel Viu si Vesnic, din care vin toate si prin care fiintează toate cele ce sunt. Totul si nimicul sunt suflarea Sa, golul si plinul sunt mâinile Sale, miscarea si nemiscarea sunt picioarele Sale, nicăieri si peste tot este mijlocul Său, iar chipul Său este lumina. Nimic nu este făptuit fără de lumină si tot ce vine dinlumină prinde viată si ia făptură.


2. Precum fulgerul aduce lumina si din lumină tunetul si focul ce se revarsă , asa este si gândul omului, el trece în vorba omului si apoi în fapta sa. Deci, ia aminte la asta, căci până la focul ce arde trebuie să fie o lumină si un tunet. Lumina omului este gândul său si aceasta este averea sa cea mai de pret. Lumina prinde putere prin cuvânt, iar vointa omului aprinde focul prin care sefăptuiesc toate cele ce sunt în jurul său.

3. Fii ca muntele cel semet si ridică a ta lumină mai presus de cele ce te înconjoară. Nu uita ca aceiasi pasi îi faci în vârful muntelui ca si în josul său, acelasi aer este sus ca si jos, la fel creste copacul în vârf de munte ca si în josul său, la fel luminează soarele piscul cel semet ca si pamântul cel neted.

4. Fii cumpătat ca pământul si nu vei duce lipsă de nimic. Creanga prea plină de rod este mai repede frântă de vânt, sământa prea adâncă nu răzbate si prea multă apă îi stinge suflarea.

5. Ia aminte la copacul cel falnic, cu cât este mai înalt, cu atât rădăcinile sale sunt mai adânci înpământ, căci din pământ îsi trage tăria, nu uita asta. Cu cât te ridici mai mult, cu atât trebuie săcobori mai mult, căci măsura ridicării este aceeasi cu măsura coborârii.

6. Puterea omului începe cu vorba nerostită, ea este asemeni semintei care încolteste, nici nu se vede când prinde suflare de viată. Lumina semintei este cea care o ridică, pământul este cel ce-i dă hrana, apa îi dă vigoarea, iar răbdarea o îmbracă cu tărie.

7. Priveste râul si ia aminte la învătătura sa. La început este doar un firicel de apă, dar creste tot mai mare, căci vine de la ce este mai mare, si lucrurile asa trebuiesc împlinite, prin firea lor. Asemenea este si gândul cel bun si drept rânduit, el îsi face loc printre pietre si stânci, nu tine seama de nimic, îsi urmează drumul si nimic nu-i stă în cale. Apă cu apă se adună, iar împreună puterea este si mai mare.

8. Ia seama de taina aceasta si nu o uita, acel firicel de apă stie unde va ajunge, căci una este cupământul si toate cele ce-i vin în cale nu îl pot opri până la sfârsit. Astfel să iei seama la gândul tău unde trebuie să ajungă si vei vedea că nimic nu stă în calea sa . Să-ti fie gândul limpede până la sfârsit; multe se vor ivi în calea sa, căci firea lucrurilor din jur este miscătoare asemeni apelor.Apă cu apă se întâlnesc, pământ cu pământ si munte cu munte.


9. Ia seama la gândul cel rău, fereste-te de el ca de fulger, lasă-l să se ducă precum a venit, căci te-ndeamnă la lucruri nefiresti. Fereste-te de vorbele desarte si de neadevăr; sunt ca pulbereacâmpului ce-ti acoperă ochii, ca plasa păianjenului pentru mintea si sufletul tău. Ele te îndeamnăla trufie, înselăciune, hotie si vărsare de sânge, iar roadele lor sunt rusinea, neputinta, sărăcia,boala, amărăciunea si moartea.

10. Nu judeca oamenii după greutatea lor, după puterea lor, după averea lor, după frumusetea lor sau după râvna lor, căci si unul si altul a lăsat din ceva pentru a creste în altceva. Cel bogat este sărac în liniste, cel tare este slab pentru altul si cel slab are tăria lui ascunsă. Cum firea lucrurilor este miscătoare, asemeni este si omul. Ce dă valoare unei unelte, trebuinta sau frumusetea ? Duce un om mai mult decât boul? E mai bogat vreunul ca pământul ? Doar cunoasterea si întelepciunea îl ridică pe om peste dobitoace. Si degeaba ai cunoastere dacă ea nu este lămurită de vreme.

11. Fierul înrosit a fost rece si se va răci iarăsi; Vasul a fost pământ si va fi iarăsi pământ; Pământul ce-a fost sterp acum este pământ roditor si se va stârpi iarăsi peste vremi. Râvnaomului face schimbătoare toate acestea. Dar râvna îi întoarce bucuria în tristete si linistea înneliniste. Fierul si focul ajută omul, dar îl si vatămă. Si aceeasi râvnă îl îndeamnă a merge pecărări nestiute si nebătute de ceilalti dinaintea lui. Tot râvna îl îndeamnă la strângere de averi, lamărirea puterii si a se măsura cu altii. Fereste-te de a te măsura cu altul, căci trufia de aici se naste; ea te va coborî mai jos de dobitoace si te va despărti de fratele si de vlăstarul tău.

12. Neînteleptul este mânat de râvnă, dar înteleptul încalecă râvna. Neînteleptul suferă când râvna îl duce la pierdere si la cădere, dar înteleptul întotdeauna găseste câstigul în pierdere si înăltarea în cădere.

13. Trufia răceste iubirea inimii si o face în dusmănie si nu există dobitoc mai josnic decât omul care nu mai are iubire în inima sa. Căci iubirea este cea dintâi putere si chipul ei este lumina. Ia seama ca nu cumva gândul tău să se împresoare cu trufia , căci mai jos de dobitoace vei ajunge.


14. Gândul bun si vorba în inteleaptă îti pot potoli necazul, îti pot răcori inima, dar nu te vindecă,pentru că omul suferă după cum trufia a crescut în el, căci suferinta este umbra trufiei.

15. Nu îti lega sufletul de nimic lumesc, de lucruri, de dobitoace, de argint sau aur, căci ele asa cum vin, asa pleacă. După orice zi vine si noaptea, si după iarnă vine primăvara, căci asa este rânduit si asa este firea lucrurilor. Toate cele ce se văd, se nasc, cresc si apoi se întorc de unde au plecat. Doar firea lucrurilor rămâne pururi, iar aceasta are nenumărate si nesfârsite ramuri, siasemenea izvoarelor mintii si sufletului tău, ele nu se arată la vedere. Căci o suflare si un foc fac să crească toate cele ce cresc ierburi, copaci, dobitoace si oameni– si din aceeasi vatră vin si către aceeasi vatră se întorc, si vatra aceasta este pururea.

16. Precum copacul cel falnic creste lângă cel mic fără a-i face rău, asa să fiti între voi, cel mare să nu lovească pe cel mic si nici să-i amărască sufletul, căci va avea datorie mare de dat, la fel ca si hotul. Aruncă un lemn pe râu si mai multe vor veni din susul său către tine. Adu-i multumire semenului tău, adu-i lumină pe chip si în suflet, iar toate acestea le vei găsi mai târziu înflorite în inima ta.

17. Nu lua cu siluire si nici cu vorbe amăgitoare ceea ce nu este al tău, căci cel ce priveste prin ochii tăi este acelasi cu cel ce priveste prin ochii celuilalt. Ia seama la taina aceasta.

18. Nu grăbi nici o lucrare căci trasul de ramuri loveste înapoi. Fructul copt este usor de luat, cel necopt este greu de luat si gustul e neplăcut. Nu te grăbi deci să aduni ce este înainte de vreme,căci îti va amărî sufletul. Cum creste cadrul, asa creste si stinghia si cum creste roata asa creste si ispita.

19. Rămâi mereu în răcoarea sufletului tău, dar dacă mânia se aprinde în tine, ia seama ca nu cumva să treacă de vorba ta. Mânia vine din teamă si nu a locuit dintru început în inima ta; Dacă nu creste prin trufie, ea se intoarce de unde a plecat. Trufia închide poarta întelepciunii, iar cel trufas se pune singur lângă dobitoace. Întelepciunea este mai pretuită decât toate cele ce se văd cu ochii, ea este aurul mintii si sufletului tău si este rodul cunoasterii udată de vreme.


20. Nu-ti amărî sufletul când simti durerea si neputinta, ci mai degrabă caută să te folosesti de ele pentru îndreptare , căci în rod ai si sământa. Nu se poate ca o sământă bună să dea rod rău.Lăcomia întotdeauna duce la pierdere, furtul întotdeauna duce la boală, gândurile sterpe întotdeauna duc spre rătăcire, mânia întotdeauna loveste înapoi, răutatea si neadevărul întotdeauna aduc neputinta , trufia întotdeauna aduce suferintă.

21. Mergi la izvor când sufletul ti-e aprins, scormoneste în apa limpede si asteaptă până ce devine iarăsi curată. Asa se va duce si aprinderea sufletului tău, precum tulburarea aceea.

22. Ia bine seama la taina semintei. Asemeni ei este gândul tău, si cum sământa nu se poate fără coajă, asa este si gândul cel rodnic al omului. Coaja gândului rodnic este vointa, iar fără vointă,gândul se usucă si nu foloseste la nimic. Dar puterea este în răbdarea semintei, iar vointa si răbdarea fac mlădita firavă să razbată pământul tare.

23. În vremea lucrului tău, înveseleste-ti inima la vederea lucrării tale înainte de terminarea ei,căci precum fructul îsi anuntă venirea cu o floare, tot asa fapta omului este văzută de cel cumintea si simtirea limpede, înainte de a fi terminată.

24. Ia bine seama la cauza omului sărac, dar si la cauza omului grabnic avut, căci nici una nici alta nu sunt firesti. Omul sărac are multe gânduri desarte si le schimbă de la o zi la alta, vorbeste mult si lenea i-a învelit bratele si picioarele. Cel grabnic avut ori e hot si înselător, ori vede mai bine necazul altuia si caută a-l amăgi, de acolo îsi trage grabnica avutie.

25. Fii blând si răbdător cu cei de lângă tine, căci asa cum te porti tu cu ei, asa se poartă si altii cu tine, căci simtirea lui este la fel cu simtirea ta, din aceeasi suflare este si simtirea lui, iar lumina ce se vede prin ochii lui este din aceeasi lumină cu cea care se vede prin ochii tăi.

26. Unde este tăria omului acolo îi este si slăbiciunea , ceea ce-l ridică îl si coboară; rămâi în limpezimea mintii si simtirii tale si vei vedea toate acestea. Cel mic este deasupra celui mare, cel usor este deasupra celui greu, cel slab este deasupra celui tare, cel blând este deasupra celui aprig. Limpede să-ti fie mintea si simtirea, si ia seamă de toate acestea.


27. Tăria muntelui vine din răbdarea sa, din linistea sa, stânca îi este numai învelitoare. Dar tăria lui este încercată de vânt, de apa cea lină. Ia-ti puterea din răbdare si din liniste si foloseste-te deea prin limpezimea gândului tău, căci nu tulburarea izvorului roade stânca, ci limpezimea sa.

28. Lucrarea făcută din teamă nu are viată lungă si tăria ei este asemeni unei revărsări de ape care tine putin. Asa este si cu tulburarea oamenilor, ea vine de- afară, dar este chemată de teamalor, însă teama vine prin necunoastere, iar necunoasterea prinde putere prin neadevăr, lene si trufie.

29. Soarbe cunoasterea de la cei cu barba albă si nerosită de vin si lasă vremea să o îmbrace cuîntelepciune. Nu privi la trupul lor slăbit si gârbovit, căci toate acestea sunt plata lor pentru cunoasterea lucrurilor si cresterea întelepciunii.

30. Multumeste pământului pentru toate cele ce-ti oferă, multumeste cerului pentru ploaia care îti hrăneste pământul, multumeste soarelui pentru căldura si lumina casei tale si a pământului tău,multumeste lunii pentru linistea somnului tău, multumeste stelelor că veghează asupra somnului tău, multumeste muntelui pentru povetele si fierul ce-l iei din el, multumeste pădurii pentru tot ce iei de acolo, multumeste izvorului pentru apa ce-o bei, multumeste copacului pentru lucrările ce-ti arată, multumeste omului bun ce-ti aduce bucurie si zâmbet pe chip.

31. Precum iarba bună creste cu iarba rea, asa sunt si oamenii, dar tine seama că purtarea lor cea rea este semănată si crescută din teamă si neputinte, iar trufia este învelitoarea lor. Nu certa purtarea lor si nu căuta a-i îndrepta din vorbe si mustrare, căci apăsarea pe rană nu o vindecă.Oare iarba aceea este rea doar pentru că este amară pântecului tău ? Asa este si cu omul, de vei vrea să-l îndrepti, adu-i pentru început gândul si simtirea la ce este plăcut atât omului bun, cât si omului rău. Unul vede roata plecând, iar altul vede aceeasi roată venind. Cine vede mai bine ?

32. Doar cel înteleptit poate vedea limpezimea si linistea din mintea si sufletul celui tulburat, căci cel înteleptit a fost odată si el la fel ca si cel tulburat si roadele amare l- au făcut să tină seama de alcătuirea fiintei sale. A fugit de roadele sale amare în vârful muntelui si acolo nu a scăpat de ele, a fugit în mijlocul pădurii si iată că roadele erau cu el, apoi a privit în lăuntrul săusi iată că roadele sale amare aveau rădăcini în mintea si simtirea poftelor sale.

33. Este o floare mai frumoasă ca cealaltă ? Este un izvor mai limpede decât altul ? Este un fir de iarbă mai presus de un altul ? Fiecare are tăria, frumusetea si priceperea lui. Este în firea lucrurilor ca pădurea să aibă felurite soiuri de copaci, de iarbă, de flori si dobitoace. Nu seamănă un deget cu altul de la aceeasi mână, dar este nevoie de toate pentru a bate fierul. Este mărul mai întelept decât prunul sau părul ? Este mâna stângă mai bună ca dreapta ? Altfel vede ochiul stâng de cel drept ? Cele de sus îsi au rostul lor si cele de jos îsi au rostul lor, cele mari îsi au rostul lorsi cele mici îsi au rostul lor, cele repezi îsi au rostul lor si cele încete îsi au rostul lor, cele ce au fost si-au avut rostul lor si cele ce vin îsi vor avea rostul lor.


34. Neputinta vine după răutate si neadevăr, căci ceea ce dai aceea primesti, ceea ce semeni aceea culegi, dar ia seama că lumina sufletului tău si al celui de lângă tine are aceeasi vatră si rămâne fără umbră. Vezi ce tulbură necontenit izvoarele mintii si sufletului aproapelui tău. Adu-i linistea în suflet si limpezimea în minte si bătrânetile tale vor fi ca pomul copt, oasele si tăria ta nu vor slăbi si te vei întoarce de unde ai venit, sătul de căldura urmasilor tăi.

35. Întotdeauna va fi cineva dedesubtul tău si întotdeauna va fi cineva deasupra ta. La cele ce sunt dedesubtul tău să te uiti cu iubire si nu cu trufie căci acolo îti sunt rădăcinile, iar la cele ce sunt deasupra ta să te uiti cu privirea de prunc si fără teamă.

36.Cele tari, cele slabe si cele nevăzute sunt cele ce alcătuiesc lumea si toate acestea legăsesti în om si toate alcătuiesc un întreg. Nu este nimic care să fie afară si să nu fie si înăuntru. Ia seama la toate acestea când îti apleci privirea înăuntrul tău si vei găsi toatăîntelepciunea zeilor ascunsă în nevăzutul fiintei tale. Zeii au luat seama înaintea omului de această întelepciune si asta i-a adus mai aproape de Focul cel Viu si Vesnic.

37. Ia aminte că bătaia inimii, curgerea sângelui prin vine, vindecarea rănilor, frumusetea ochilor si minunătia alcătuirii trupului sunt făcute prin puterea si suflarea Focului cel Viu si Vesnic care este în fiecare si al cărui chip se arată în lumină. Dar nu uita că trupul este doar o fărâmă din putinul care se vede…

38. Curătenia trupului si desfătarea sa prin simturi te pune doar putin mai sus de dobitoace, căci nu un sunet plăcut te ridică, nici o duioasă atingere, nici un gust plăcut, nici o mireasmă îmbătătoare si nici o bucurie a ochilor. Căci unde este căldura, apare si frigul, unde este dulcele apare si amarul, unde este plăcutul apare si neplăcutul, unde este mireasma apare si duhoarea, iar unde este râs, si plânsul pândeste.
 
39. Iată dar calea de început : cumpătarea în toate cele ce faci, ascultarea de bătrâni si de cei întelepti, hărnicia, multumirea cu ceea ce ai, ferirea de neadevăr si de vorbele desarte, ferirea de ceartă si de mânie, buna purtare între semeni. Dimineata să te trezesti cu ele, ziua să le porti mereu în minte, seara să le ai cu tine în somn si astfel supărarea, lipsa, amărăciunea, neputinta,boala si răutatea altora nu se vor atinge de tine.


40. Dincolo de acestea se află iubirea, vointa, curajul, răbdarea, modestia si ele ridică omul cu adevărat. Acestea sunt cele ce te apropie de Focul cel Vesnic si, prin ele, calea ta urmează calea zeilor, dar îngroparea lor te aruncă mai jos de dobitoace. Doar prin ele primesti adevărata cunoastere si întelepciune, adevărata putere, adevărata bucurie, adevărata bogătie, rodnica si trainica lucrare.

41. Dar iată că unde este iubirea poate apărea si ura, unde este vointa poate apărea si delăsarea,unde este curajul poate apărea si frica, unde este răbdarea, poate apărea si graba si unde este modestia poate apărea si trufia. Căci miscătoare sunt si cele ce se văd si cele ce nu se văd din fiinta omului. Dar toate acestea sunt ale celui ce simte, iar peste el se află cel ce gândeste si acesta este cel ce vede miscarea în nemiscare, este cel care dincolo de toate aceste virtuti se desfată în cunoasterea si linistea ce întrece orice bucurie, iar atentia, echilibrul si limpezimea sunt uneltele sale.

42. Cel tulburat vede binele ca bine si răul ca rău, este atras de una si fuge de cealaltă, dar înteleptul vede si frumosul si urâtul, simte si frigul si căldura, si finetea si asprimea, aude si plăcutul si neplăcutul, gustă si dulcele si amarul, simte si mireasma si duhoare a si nu face judecată între ele. El vede deslusit că firea lucrurilor este în toate, căci frumosul din urât se trage si urâtul din frumos, dulcele a fost amar la început si se va face iarăsi amar, plăcutul se naste din neplăcut si neplăcutul din plăcut. Si toate acestea luminează sufletul înteleptului pentru că cele bune si plăcute hrănesc si bucură trupul si simturile sale, iar cele neplăcute neînteleptuluihrănesc mintea si înielepciunea sa, căci vede înnoirea lucrurilor si semintele viitoarelor bucurii.

43. Nu este usoară cărarea zeilor, dar nu uita nici o clipă că omul poate cuprinde în iubirea sa mai mult decât poate cuprinde în ura sa, căldura se ridică mai mult decât poate coborî frigul, cel ce este deasupra vede mai multe decât cel ce este dedesupt, usorul se întinde mai mult decât se întinde greul, lumina răzbate mai mult decât poate răzbate întunericul, puterea care uneste este mai mare decât puterea care desparte.

44. Lungul si scurtul au acelasi mijloc; cercul mic si cercul mare, globul mic si globul mare pe acelasi punct se sprijină; nevăzutul si văzutul acelasi loc ocupă; toate cele mari stau ascunse în cele mici, iar aici este o mare taină a firii; mare printre întelepti este cel ce o pricepe.


45. Înteleptul uneste pe cel ce vede cu cel ce gândeste, cel ce simte cu cel ce face, dar neînteleptul îi desparte. Deschide-ti bine ochii, căci cel ce face, cel ce simte si cel ce gândeste sunt asemeni norilor care vin si pleacă, dar cel ce vede prin ochii tăi este vesnic si lumina sa este fără umbră. El este dincolo de viată si moarte, dincolo de bine si rău, dincolo de frumos si urât, dincolo de curgerea timpului.

,,cu multumiri sursei !Namaste !